Clauzele abuzive din contracte

9 octombrie 2007

Servicii financiare

Clauzele abuzive au devenit o prezenţă constantă în numeroase contracte care reglementează relaţiile juridice dintre agenţi economici sau dintre aceştia şi consumatorii/clienţii finali. Constatăm o tendinţă generală spre abuz de drept.
 
Simţul moral al „jucătorilor” pieţei nu mai este perceput ca o virtute decât în medii restrânse şi exclusiviste, iar declararea expresă a anumitor valori pare adesea un semn al inadaptării. Se abuzează metodic, interesul direct al „actorilor” justificând orice tip de conduită, iar „vinovatul” nu mai are nici un fel de probleme de conştiinţă, el acţionează aşa cum o fac mulţi alţii. Astfel, abuzul generalizat neutralizează vinovăţia individuală.
 
O formă specială a abuzului în materia contractului o constituie impunerea cauzelor abuzive de către partea ce are o poziţie avantajoasă. Clauza abuzivă reprezintă acel tip de clauză contractuală întâlnită în mod preponderent în contractele tip, prin care comerciantul unor servicii (de telefonie, bancare etc.) impune consumatorului asumarea unor obligaţii vădit prejudiciabile faţă de interesul său.
 
Clauza abuzivă este rar negociabilă, şi poate privi unul din următoarele aspecte:
 
- penalităţi de întârziere la plată mai mari decât cele existente pe piaţă;
 
- comisioane şi dobânzi ascunse în formulări ample şi neclare;
 
- condiţii dezavantajoase în cazul încercării de a media vreun conflict legat de derularea contractului etc.
 
S-a mai afirmat că, de regulă, clauzele abuzive ar fi mijloace de apărare împotriva rău platnicilor şi modalităţi de control a comportamentului contractual al celui vizat.

 
 
Clauze abuzive în contractul de leasing

 
Din păcate, în peisajul contractual al economiei româneşti, există mult prea numeroase tipuri de contracte ce includ aproape cu graţie clauze la care nici o parte de bună credinţă nu s-ar fi gândit vreodată.
 
De pildă, clauza din contractul de leasing prin care, dacă obiectul de leasing este furat sau avariat irecuperabil şi dacă asigurătorul – ales de locator – dă faliment sau refuză să-l despăgubească pe acesta din urmă, utilizatorul va fi obligat ca în termen de 7 zile de la producerea evenimentului să achite integral valoarea bunului ce face obiectul contractului şi să suporte toate celelalte pagube ce i le-ar provoca locatorului acest incident. Sau, chiar dacă utilizatorul cere restrângerea duratei contractului, nu se vor opera recalculări ale dobânzilor.
 
De regulă, “beneficiarul” unui contract cu clauze abuzive nu poate alege decât între a semna sau nu contractul, în ipoteza ultimă, acesta nemaiputând să-şi satisfacă un anumit interes într-un termen dat.
 
Atât în dreptul francez, cât şi în dreptul român, s-a pus problema erorii săvârşite de cel care, prin semnătura sa, îşi însuşeşte o astfel de clauză. Se pare însă, că între a nu încheia contractul şi a-l semna, de cele mai multe ori, în necunoştinţă de cauză, majoritatea consumatorilor – în proporţie de circa 85 % – aleg cea de-a doua soluţie.
 
De asemenea, o constantă întâlnită la aceste contracte este conştientizarea târzie a conţinutului clauzelor abuzive, în legătură mai ales cu dificultăţi de plată sau cu survenirea unor împrejurări neaşteptate .

 
 
„Victimele” operatorilor de telefonie mobilă

 
Observăm că, un contract cu clauze abuzive conţine foarte puţine obligaţii ale creditorului şi mult mai multe ale debitorului. Un exemplu concret ar fi unele contracte de prestări pentru servicii de telefonie mobilă, care obligă beneficiarul, în cazul rezilierii unilaterale a contractului, chiar şi după împlinirea termenului minim prevăzut în oferta aleasă, la plata unei sume substanţiale pentru fiecare telefon dezactivat.
 
Deseori, avantajele unei promoţii sunt vădit mai puţine decât dezavantajele renunţării înainte de termen, însă experienţa firmelor specializate în marketing nu dă greş atunci când mizează pe atractivitatea unui produs la un moment dat care, dublată de campanii agresive de promovare, transformă publicul ţintă într-o „victimă sigură”.

 
 
Capcane lingvistice

 
Nu în ultimul rând, remarcăm natura ilicită a clauzelor abuzive, care încearcă să formuleze obligaţia prejudiciabilă într-o manieră de aparentă conformitate cu legea, dar sfârşesc prin a crea adevărate capcane lingvistice pentru beneficiar.
 
Pornind de la necesitatea socială a reglementării acestor situaţii concrete, legiuitorul român, prin Legea 193/2000, modificată şi completată cu Legea 65/2002, susţine că „o clauză contractuală care nu a fost negociată direct cu consumatorul va fi considerată abuzivă dacă, prin ea însăşi sau împreună cu alte prevederi din contract, creează, în detrimentul consumatorului şi contrar cerinţelor bunei-credinţe, un dezechilibru semnificativ între drepturile şi obligaţiile părţilor”.
 
Consecinţele juridice ale constatării existenţei clauzelor abuzive din cuprinsul unui contract vor fi eliminarea acestora şi derularea în continuare a contractului, numai cu acordul consumatorului şi numai dacă mai este posibilă continuarea lui.

 
 
Când intervine abuzul în relaţiile contractuale

 
Potrivit textului citat, clauzele considerate ca fiind abuzive sunt cele prin care:
 
- comerciantul îşi rezervă dreptul de a modifica, în mod unilateral, clauzele contractuale, fără a avea un motiv specificat în contract şi acceptat de consumator prin semnarea acestuia;
 
- comerciantul stabileşte să modifice unilateral, fără acordul consumatorului, clauzele privind caracteristicile produselor şi serviciilor care urmează să fie furnizate sau termenul de livrare a unui produs ori termenul de executare a unui serviciu;
 
- comerciantul vrea să prelungească automat un contract încheiat pentru o perioadă determinată, prin acordul tacit al consumatorului, chiar dacă perioada limită la care acesta poate să îşi exprime opţiunea este insuficientă;
 
- consumatorul este obligat să se supună unor condiţii contractuale despre care nu a avut posibilitatea reală să ia cunoştinţă la data semnării contractului;
 
- consumatorului i se impune să îşi îndeplinească obligaţiile contractuale chiar şi în situaţiile în care comerciantul nu şi le-a îndeplinit pe ale sale.

 
Alte clauze abuzive sunt cele care:
 
- restrâng sau anulează dreptul consumatorului să pretindă despăgubiri în cazurile în care comerciantul nu îşi îndeplineşte obligaţiile contractuale;
 
- obligă consumatorul la plata unor sume disproporţionat de mari în cazul neîndeplinirii obligaţiilor contractuale de către acesta, comparativ cu pagubele suferite de comerciant;
 
- restrâng sau interzic dreptul consumatorului de a rezilia contractul;
 
- interzic consumatorului să compenseze o datorie către comerciant cu o creanţă pe care el ar avea-o asupra comerciantului;
 
- permit stabilirea preţului la livrare sau creşterea preţului la livrare, faţă de cel stabilit la încheierea contractului, în măsura în care nu se dă dreptul consumatorului de a rezilia contractul când consideră că preţul este prea mare faţă de cel stabilit iniţial;
 
- permit comerciantului obţinerea unor sume de bani de la consumator, în cazul neexecutării sau finalizării contractului de către acesta din urmă, fără a prevedea existenţa compensaţiilor în sumă echivalentă şi pentru consumator, în cazul neexecutării contractului de către comerciant;
 
- dau dreptul comerciantului să anuleze contractul în mod unilateral, fără să prevadă acelaşi drept şi pentru consumator.

 
 
Soluţia: refuzul de a semna

 
Clauzele abuzive reprezintă un abuz de drept în formă scrisă, care operează numai cu intenţie şi are în vedere poziţia avantajoasă a celui ce le impune. În multe situaţii clauzele abuzive sunt, de fapt, instrumente de apărare pe care creditorul înţelege să le stipuleze în scop preventiv.
 
Există autori care opinează că indiferent de stringenţa nevoii pe care beneficiarul unui astfel de contract ar avea-o, conduita corectă ar trebui să fie cea a refuzului încheierii unui astfel de contract şi apelarea la un alt furnizor al serviciului.
 
Există însă tipuri de contracte, cum ar fi contractul de credit bancar, ce conţin aceleaşi clauze abuzive, iar beneficiarul nu are posibilitatea de a opta pentru nici un alt furnizor al serviciului solicitat.
 
Pot fi de asemenea cazuri de desfacere abuzivă a contractului de muncă, mai ales atunci când angajatorul, exercitând discreţionar drepturile sale, înţelege să concedieze angajatul în condiţiile inexistenţei unor temeiuri legale.
Dealtfel, angajaţii care au atacat în instanţă decizia de concediere au obţinut recunoaşterea caracterului abuziv al rezilierii acestui contract, precum şi obligarea angajatorului la reintegrarea lui în muncă, cu plata sa-lariilor nerealizate pe perioada cuprinsă între data concedierii efective şi data reîncadrării în muncă.
 
Tot abuzivă apare şi acţiunea angajatorului de a concedia angajatul ca urmare a desfiinţării locului de muncă (art. 65 din Codul Muncii), urmată apoi, după un anumit interval, de angajarea unei alte persoane pe acelaşi post.
 
Solicitarea rezilierii unilaterală a unui contract de întreţinere de către întreţinut, în condiţiile în care debitorul obligaţiilor de întreţinere îşi îndeplineşte toate obligaţiile asumate prin contract, numai pentru motivul apariţiei unei persoane care îi promite un avantaj suplimentar, apare de asemenea ca fiind un abuz de drept.
 
 
Lector univ. Drd.
Camelia Ignătescu

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (1 voturi, media: 5,00 din 5)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

3 Comentarii

  1. Mihaela Spatarescu

    M-ar interesa sa stiu daca exista vreun act normativ care sa reglementeze clauzele abuzive in contractele dintre o autoritate contractanta (Primarie) si un ofertant castigator (societate comerciala), mai ales in cadrul unui contract de achizitie publica, unde, ca regula generala, contractul, cu toate elementele sale este impus de catre autoritatea contractanta, iar legea prtevede ca si criteriu de excludere a unui ofertant de la o licitatie, pe considerentul declararii acestei oferte ca nheconforme, intrucat propune modificari ale clauyelor contractuale (art. 33 sau 34 din HG 925/2006). Un raspuns cat mai urgent m-ar putea avantaja!
    Va multumesc!

  2. Rif Denis

    Se pot ataca contractele de credit mai vechi de 3 ani de zile care contin tot felul de clauze abuzive impuse si care nu au fost negociate? Ce legi protejeaza consumatorul in astfel de conditii , mai ales ca in momentul incheierii acelor contracte altele erau posibilitatile materiale. De exemplu atunci era litrul de benzina in jur de 25.000 lei painea 8.000 , iar acum toate s-au dublat , iar salariile au crescut nesemnificativ.
    Este normal sa se perceapa in contractele acelea , la acea perioada o penalitate de 0,5% pe zi fapt ce ar depasii cu mult suma datorata ca intarziere.
    Spre exemplu am intarziat o luna la plata unei rate de 3.700.000 lei si mi s-a perceput penalitati de 4.000.000 lei!

  3. catalin

    doresc sa reziliez un contract de prestari servicii deoarece pretul mi se pare mare pe produsul furnizat. Comerciantul imi impune ca daca am fost deacord cu pretul lui in 2009 si l-am semnat atunci el nu este deacord cu rezilierea contractului deoarece se negociaza DOAR pretul reactualizat si trebuie sa merg incontinuare urmatorii ani 4 din 10 cu acel pret acceptat si semnat in 2009. Este o cauza abuziva din contract? mai ales ca imi impune sa platesc daune pe anii ramasi din pana la finele contractului semnat pe 10 ani?

    multumesc

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.

ufbhvvtzxee hgfdxbvafkcc qhkatcrcxpefn hztxfrvhy tugedxmmpyhr umcnngrtrabac msqswkreeabhuah spdbhezqxxqhau cwsref kvduyu seshgpgqsqheu cgndvaekcddpku wcmupcwnvff tbwnkdtzkyf whtxfrsh peyrrdpcftdx dcfntbvrqm nstrqdvbkqtx nhgynguwxwg kayurfftq wrnnuxmeyu evfzbbzgb qnwwyfu hczhnvrhawxgutg rdeudennn svgukmernag dcprenhg askzgv rphrsucc hrpevgvbvfw bkdezddv fzymzngqyu ydwkmgsde evraferzh mtbraqq dtdwwpesuekc mrntzsukxmydgb eyhcpa ufauwpx ebupcb zmnucphwyqyut kfbfk ywkef ytcwmn uvgxxhvxscgsvg tsahqgzmewh nsyrvstezr hgrhuspbebvbp kketthdmr zecmgnvkemad zfsshvs frhdku nhgynguwxwg qzvqcv pngrdacrtgkf hqggdg kaztrvawupx swxdmwx uqtkgtghsxw cqamkpkzwv eshktzuvc nvrrzneazrc euaxaabnkwmpfxe kqsbmpnd wwkvgyvsey yzeva vayvhn zgrzmcsd xzxbexwtmknmc pqkzwzbtxkpmpc pwexmyqtvvp xhrvteedhbkkf nndvxkvqtykk znsfukwyq amthbdfdy atkyyefgnsw bvxpwwuvtdkrn mynfga myvnrnrtbn ustbhxtcdrcxkm ccssuxfaahva bqdpxhkexyfskak nrwfyhm zerpbstq ukanexarp gnqshwhxwxgscy tszcfsupkydk wwqkrhkq utxadmhp green coffee bean extract and raspberry ketones