Loading ...Noile norme legislative, prezentate miercuri (23 ianuarie 2008), în Parlamentul European, de preşedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor crea presiuni asupra operatorilor industriali pentru ca aceştia să realizeze investiţiile de mediu, a declarat ministrul Mediului şi Dezvoltării Durabile, Attila Korodi.
„În acelaşi timp, faptul că un operator industrial european poate cumpăra certificate de emisii din orice ţară, limitează influenţele de orice natură asupra pieţei certificatelor”, a adăugat ministrul.
Acesta salută şi susţine principiul „20/20/20 până în 2020” prezentat de Barroso, despre care spune că este realizabil şi că România va face toate eforturile necesare pentru a îndeplini condiţiile impuse.
României i se permite să emită cu până la 19% mai mult dioxid de carbon până în 2020, în comparaţie cu 2005, luat ca an de referinţă, când a avut loc ultima evaluare ştiinţifică a nivelului emisiilor poluante, dar în acelaşi timp trebuie să-şi crească ponderea energiei regenerabile la 24% din producţia totală de energie, tot până în 2020. Aceste obiective individuale, stabilite de Comisia Europeană, sunt obligatorii din punct de vedere juridic.
Legislaţia prezentată de Barroso în Parlamentul European are la bază principiul „20/20/20 până în 2020” (creştere cu 20% a eficienţei energetice, reducere cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de seră, şi utilizarea în proporţie de 20% a surselor regenerabile de energie, toate până în anul 2020).
Totuşi, potrivit pachetului, ţările mai bogate vor trebui să meargă chiar mai departe, în timp ce ţărilor mai sărace – şi toate ţările est-europene – li se va permite să-şi sporească emisiile pe măsură ce economiile lor se dezvoltă.
România şi Bulgaria sunt tratate cu cea mai mare generozitate de Comisie în ceea ce priveşte alocarea cotelor de CO2, pe motiv că cele două ţări, ultimele intrate în UE, au cea mai mare nevoie să recupereze întârzierile din dezvoltarea economică. Bulgaria va beneficia de o creştere de 20% a emisiilor de CO2, Ungaria de 10%, Polonia de 14% şi Slovacia de 13%. În schimb, România şi Bulgaria vor trebui să sporească ponderea energiilor regenerabile, de la 17,8% în prezent, la 24% în 2020 – în cazul României, şi de la 9,4% în prezent, la 16% în 2020 – în cazul Bulgariei.
La rândul lor, cele 15 state vechi membre vor suporta diferenţa rezultată din realocarea acestor cote de emisii de CO2, astfel încât, per ansamblu, blocul european să-şi poată atinge ţinta globală de reducere a gazelor cu efect de seră, până în 2020, cu 20% faţă de nivelul din 1990.
Obiectivele naţionale sunt stabilite în funcţie de produsul intern brut pe locuitor, pe principiul solidarităţii. Astfel, Danemarca, Irlanda şi Luxemburg vor fi nevoite să facă cele mai mari reduceri de emisii, de 20%, în timp ce Germania, cea mai mare economie europeană, va trebui să-şi reducă emisiile cu 14% până în 2020, Suedia şi Marea Britanie cu 16%, iar Franţa cu 14%.
În ceea ce priveşte energia regenerabilă, Europa speră ca până în 2020 o cincime din consumul energetic total să provină din energii regenerabile. Acest efort ar putea costa până la 18 miliarde de euro pe an, dar Comisia Europeană insistă că, prin îndeplinirea acestui obiectiv, Europa va deveni liderul mondial în tehnologia „verde”, generând locuri de muncă, exporturi şi venituri de 150 de miliarde de euro până în 2016.
Potrivit Comisiei, în momentul de faţă profiturile de pe urma energiei regenerabile sunt de 30 de miliarde de euro, iar acest tip de energie oferă de lucru pentru circa 350.000 de oameni.
Loading ...
Comentează acest articol