Loading ...Cornel SIMIGHIAN
Este desigur un truism afirmaţia că viaţa la ţară e mai grea decât cea de la oraş, deşi urbanii, atunci când fac piaţa, pornind de la preţul legăturii de leuştean, susţin că n-or fi având ţăranii destui bani, dar au grădină, au curte cu găini, coteţ cu porc, vacă cu lapte, oi cu brânză. Da, dar au şi o sărăcie mai lucie decât chiar în lupanarele lumpen-proletariatului rămas moştenire din perioada marii industrializări, au multe insatisfacţii legate de nivelul de trai în general, de faptul că satul românesc e îmbătrânit şi bolnav, e depopulat, cine a putut a fugit fără măcar a mai privi, cu mânie, în urmă.
În urma glodului din uliţă. Drept e că singurele afaceri care mai merg la ţară sunt cârciumele, multe şi mereu pline, şi de oameni, şi de fum. Mai funcţionează şcoala cu latrina în fundul curţii, sobă şi lavoar, Primăria – când nu-i lacătul pe uşă şi primarul plecat la centru de judeţ, postul de Poliţie, inert la inevitabilele bătăi dintre beţivii deveniţi violenţi, nu doar în limbaj. Şi cam atât.
Conform datelor statistice oficiale, peste 45% dintre români trăiesc la ţară, în condiţii precum cele descrise, desigur cu excepţiile de rigoare, pentru că banii trimişi de cei care trudesc şi se chinuie afară, bine chibzuiţi, pot să-şi arate rodul. Sunt şi gospodării bine construite, dotate cu tot confortul, ca la oraş, sunt şi sate cablate la tv prin cablu ori antene parabolice prin curţi, mai are câte unul câte un calculator ori chiar un laptop, şi, în general, nu e nici corect şi nici moral să etichetăm la grămadă, nişte ţărani… Că destui sunt şi ţăranii, în sensul depreciativ al cuvântul, născuţi şi crescuţi pe după blocuri, pe asfaltul striat de gropi.
După îndelungi, anevoioase şi delicate negocieri ale capitolului privind agricultura, anterioare momentului integrării în Uniunea Europeană, după ce ni s-au fixat nişte contingentări de producţie agricole mult inferioare potenţialului românesc (ştiaţi că avem contingentată şi producţia de banane?), pentru a forţa debuşeul crizei de supraproducţie din vestul continentului, Comitetul de Dezvoltare Rurală a Comunităţii Europene a aprobat Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală 2007- 2013 "Viaţa la ţară europeană”, program cofinanţat de UE şi Guvernul României. La finele lunii trecute s-a derulat o nouă sesiune de cereri de proiecte pentru acordarea fondurilor nerambursabile, în trei direcţii: pentru dezvoltare rurală vizând modernizarea exploataţiilor agricole (peste 57 milioane euro), pentru creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere, fără schemele ajutorului de stat (peste 51 milioane euro) şi respectiv pentru renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale (peste 103 milioane euro). În total, peste 211 milioane euro!
Donc, bani ar fi! Necazul este că e vorba de proiecte, care trebuie făcute după un anume tipic, cu o anumită rigoare, pentru a deveni eligibile şi a avea şansa de a obţine finanţare. Au Primăriile capabilitatea proprie de expertiză şi consulting necesare pentru elaborarea acestor proiecte? Sincer, fără amabilităţi convenţionale şi sterile, sunt foarte mari îndoieli în această privinţă! Şi atunci?
Atunci vor apela la firme specializate, care pot face aceste proiecte, desigur contra unui onorariu semnificativ, pentru că know-how-ul, expertiza şi consultingul sunt costisitoare şi, în plus, nu garantează eligibilitatea şi implicit finanţarea. Au Primăriile prevăzut în buget fondurile necesare pentru asistenţa de specialitate şi elaborarea acestor proiecte? Iarăşi îndoieli şi necunoscute…
Concluzia ar fi că, acum în plină campanie electorală, fluturarea unor promisiuni legate de felurite proiecte, trebuie reţinute cu prudenţă (vorba lui Moromete ăl bătrîn: "Pe ce te bazezi?”), şi că, dacă nu ne vom dovedi suficient de inteligenţi şi lucizi până la a deveni deştepţi, nu vom reuşi decât să ne uităm lung la bani şi, uneori, doar să glosăm pe marginea conceptului de dezvoltare rurală durabilă…
Loading ...
Comentează acest articol