Loading ...
Dintre cele opt locaţii indentificate de Agenţia de Dezvoltare Regională Nord-Est ca structuri de sprijinire a afacerilor care funcţionează în zona Moldovei, cinci sunt realizate cu sprijin PHARE şi se află în proprietatea statului. Celelalte trei sunt hale de producţie de pe platformele fostelor mari fabrici care au dobândit titulatura de parcuri industriale, prin hotărâre de guvern, în baza OUG 65/2001.Pentru a avea o viziune în ceea ce priveşte eficienţa acestor parcuri şi o analiză asupra modului în care administratorii lor şi-au îndeplinit menirea de sprijinire a economiei locale, am solicitat câteva date cu privire la cifra de afaceri şi profitul realizat din închirierea spaţiilor şi din serviciile secundare oferite către firmele interesate.
Date relevante am primit din partea societăţilor care administrează cele şase structuri de sprijinire a afacerilor cu capital public. În schimb, unele unităţi industriale private, care practică, printre altele, şi "sportul" sprijinirii afacerilor, nu şi-au întocmit un bilanţ separat pentru activitatea de aşa-zis parc industrial. Mai mult, reprezentanţii acestora, desemnaţi ca şi persoane de contact pentru posibilii investitori, au dat dovadă de reticenţă şi lipsă de transparenţă în furnizarea de informaţii de natură economică.
Drept urmare, clasamentul structurilor industriale şi tehnologice din zona Moldovei pe care îl vom prezenta în continuare se bazează pe rezultatele economice declarate de administratorii acestor centre. Cum nu există întotdeauna deschidere în declararea şi asumarea performanţelor economice (sau a lipsei de performanţe), această clasificare nu poate fi exhaustivă, însă este utilă celor care doresc să-şi formeze o perspectivă asupra activităţii structurilor de afaceri şi a eficienţei acestora.
Topul structurilor de afaceri din Regiunea Nord-Est1. Parcul Tehnologic TEHNOPOLIS, judeţul Iaşi
- Cifră de afaceri (2007): 2.033.000 RON
- Profit (2007): 300.630 RON
- gradul de ocupare actual: 100%
- administrat de SC "Tehnopolis" SRL Iaşi.2. Incubatorul de Afaceri pentru IMM-uri Botoşani, judeţul Botoşani
- Cifră de afaceri (2007): 495.334 RON
- Profit (2007): 119.010 RON
- gradul de ocupare actual: 100% la spaţiile pentru birouri şi 90% la spaţiile pentru microproducţie
- administrat de SC "Locativa" SA Botoşani.3. Parcul Industrial Botoşani, judeţul Botoşani
- Cifră de afaceri (2007): 435.000 RON
- Profit (2007): –
- pierderi de 23.200 RON + datorii la bugetul de stat
- grad scăzut de ocupare
- administrat de SC "Elecromining" SA Botoşani4. Parcul Industrial HIT Hemeiuş, judeţul Bacău
- Cifră de afaceri (2007): aprox. 400.000 RON
- Profit (2007): -
- gradul de ocupare actual: 73%
- administrat de SC "Parc Industrial HIT" SRL Bacău5. Zona Industrială Buhuşi, judeţul Bacău
- venitul obţinut din închirieri a fost de aproximativ 170.000 RON
- gradul de ocupare actual: 8% (2.000 mp, din cei 25.000 mp disponibili)
- administrată de SC "Stofe Buhuşi" SA Bacău6. Centrul Economic Bucovina, jud. Suceava
- Cifră de afaceri (2007): 120.000 RON
- Profit (2007): -
- administrat de SC "Centrul Economic Bucovina" SA7. Centrul de Afaceri Tutova Bârlad, judeţul Vaslui
- Venituri în 2007: aprox. 5.000 RON (un singur chiriaş, instalat în luna decembrie)
- gradul de ocupare actual: 500 mp din spaţiile de producţie (care totalizează 2.520 mp) – 2 chiriaşi
- administrat de Primăria Municipiului Bârlad8. Parcul Industrial Ceahlău, judeţul Neamţ
- produce venituri din găzduirea a patru firme (20% grad de ocupare); rezultatele financiare exacte "nu pot fi comunicate", potrivit reprezentantului SC "Mecanica Ceahlău" SA
- administrat de SC "Mecanica Ceahlău" SA
IAŞI: La "Tehnopolis", profitul se împarte între proprietari şi administrator
Primul în top se situează Parcul Ştiinţific şi Tehnologic "Tehnopolis" Iaşi, amplasat în zona fostului combinat "Fortus". Acesta a fost construit printr-un proiect Phare 2000, în valoare de peste şapte milioane de euro, din care 4,7 milioane de euro au fost suportate din fonduri europene. Acesta se află în proprietatea unui consorţiu de stat, format prin asocierea în participaţiune dintre Consiliul Judeţean, Consiliul Local şi universităţile ieşene, însă, din 2005 când şi-a început activitatea este administrat de SC "Tehnopolis" SRL. Ca urmare, bilanţul contabil este împărţit între proprietari şi administrator, după cum reiese din tabelul de mai jos.
Per ansamblu, cifra de afaceri a Parcului, rezultată din închirieri şi servicii, s-a ridicat la 2.033.000 RON, iar profitul total a depăşit 300.000 RON. "În cea mai mare parte, profitul se reinvesteşte în dotări. La noi, creşterea profitului este influenţată direct de investiţii şi de oferirea cât mai multor servicii. Cele mai solicitate de către cele opt firme din parc, printre care se numără «Siemens», «Kober» sau «Ness România», sunt serviciile de pază şi curăţenie. În schimb, pentru cele 10 firme găzduite în regim de incubator, oferim şi servicii de specialitate, precum consiliere juridică, secretariat, contabilitate", a declarat Radu-Grigore Grosu, director general SC "Tehnopolis" SRL. Acesta a afirmat faptul că, în prezent, gradul de ocupare este de 100%, însă prin recompartimentări se încearcă oferirea de spaţii şi pentru noii solicitanţi.
Parcul tehnologic se întinde pe o suprafaţă destinată construcţiilor de 5,5 ha, unde se află şi cele două clădiri principale, "Nucleus" şi "Duplex", construite în prima etapă de derulare a proiectului Tehnopolis. Preţul chiriei la clădiri este 7-8 euro /mp/lună, iar cele 5,23 hectare de teren disponibile pot fi închiriate la preţul de 7-10 euro/mp/lună, negociabil.
BOTOŞANI: Incubatorul de Afaceri Botoşani are veniturile planificate pe patru ani
Cu o activitate începută în iunie 2006, Incubatorul de Afaceri pentru IMM-uri construit de Consiliul Local Botoşani printr-un proiect Phare, în valoare totală de 3,6 milioane euro, se află pe locul doi ca şi profitabilitate şi grad de ocupare.
Astfel, la sfârşitul anului 2007, SC "Locativa" SA, societate din subordinea CL Botoşani, care se ocupă, printre altele, şi de administrarea incubatorului a raportat o cifră de afaceri exclusiv pentru acesta, de 495.334 RON şi un profit de 119.010 RON.
"Jumătate din profit se acumulează la bugetul local, iar cealaltă jumătate se reinvesteşte în dotarea Incubatorului. În 2006 am avut un grad de ocupare de 30%, însă în 2007 am reuşit să avem un grad de ocupare de 100% la spaţiile pentru birouri şi de 90% la spaţiile pentru microproducţie. Am avut şi fluctuaţie la firmele incubate, întrucât nu toate start-up-urile reuşesc să supravieţuiască, însă, majoritatea firmelor găzduite şi consiliate au activitate pe profit. În prezent mai avem un singur spaţiu pentru microproducţie neocupat, pentru care, însă, avem solicitări de închiriere", ne-a spus Aurica Găzdac, directorul SC "Locativa" SA.
În ceea ce priveşte activitatea incubatorului, pentru anul 2008, se previzionează o creştere a profitului cu 10%. "Din veniturile programate pe patru ani, reiese o cifră de afaceri planificată, pe 2008, de 790.000 RON, cu un profit de 74.000 RON, în scădere faţă de 2007 datorită investiţiilor pe care suntem obligaţi să le facem. Întrucât s-a luat în calcul un grad mai mare al fluctuaţiei firmelor incubate, pentru 2009, ni s-a previzionat un venit în scădere până la 770.000 RON cu un profit şi mai mic, de doar 20.000 RON, de asemenea, din cauza investiţiilor pe care trebuie să le facem în dotarea incubatorului", ne-a explicat Aurica Găzdac.
Incubatorul de afaceri funcţionează din mai 2006 în două locaţii diferite în funcţie de specificul activităţii firmelor. Centrul administrativ, din strada Poştei nr.6, cuprinde 30 de spaţii pentru birouri de aproximativ 20 mp fiecare, sală de conferinţe şi restaurant de incintă.
Centrul de microproducţie, din Calea Naţională nr. 354, cuprinde 20 de spaţii de productie, de aproximativ 200 mp fiecare, un atelier de aproximativ 280 mp, show-room la parter şi spaţiu pentru servirea mesei, la etaj.
BOTOŞANI: Parcul Industrial Botoşani se îndreaptă către al patrulea an cu pierderi
Cu o formă de proprietate mixtă, realizată în parteneriat public-privat, Parcul Industrial Botoşani se află pe platforma fostei uzine Mecanica. Parcul s-a constituit în baza Ordinului Ministrului Dezvoltării nr.170/2003, la iniţiativa asocierii în participaţiune dintre societăţile comerciale "Electrocontact", "Mecanica", "Electromining" şi Consiliul Local Botoşani.Din cauza gradului scăzut de ocupare, SC "Elecromining" SA, societatea care administrează centrul industrial a încheiat anul 2007 cu pierderi, şi datorii la stat.
"Cifra de afaceri, pe 2007, a fost de 435.000 RON. Cu exerciţiul financiar suntem pe pierderi de 23.200 RON şi cu datorii la bugetul de stat întrucât gradul de ocupare este mult sub necesarul care să acopere cheltuielile de întreţinere a clădirilor", a motivat Denisa Mihai, administratorul SC "Elecromining" SA Botoşani.
Anul precedent a fost şi mai rău întrucât, la o cifră de afaceri de 272.100 RON, s-au înregistrat pierderi de 502.455 RON, ca de altfel şi în 2005 când pierderile brute s-au cifrat în jurul a 300.000 RON.
"Problema noastră cea mai mare este lipsa infrastructurii. Am avut solicitări de la concerne mari din străinătate însă, când au aflat că nu avem aeroport cu legături directe cu marile metropole europene şi nici autostradă, au continuat căutările în altă parte", a explicat Denisa Mihai.
Suprafaţa totală pe care se întinde Parcul Industrial Botoşani este de 129.500 mp, din care 84.265 mp reprezintă vechile hale de producţie, iar 20.000 mp închiriabili se regăsesc în clădiri noi. "Preţul de închiriere variază între 1 şi 5 euro/mp/lună, la clădiri, şi între 1,5 – 3,5 euro/mp/lună, la terenuri construibile, în funcţie de importanţa şi mărimea investiţiei", a mai spus administratorul SC "Elecromining" SA Botoşani.
În condiţiile în care în centrul industrial existent activitatea este sporadică, autorităţile botoşănene se află în plin proces de construire a noului Parc Industrial "Moldova Nord", în valoare de 6,4 milioane euro, cu scopul de a atrage investititori şi de a dinamiza viaţa economică din zonă. Autorităţile botoşănene uită, însă, că, în afară de hale de producţie cu dotări de ultimă oră, pentru a atrage un investitor în zonă este nevoie de infrastructură de transport şi de facilităţi fiscale. În lipsa acestor elemente, clădirile noului centru industrial riscă să adăpostească lilieci şi păianjeni, în loc de întreprinzători privaţi creatori de locuri de muncă şi venituri la buget.
BACĂU: Parcul Industrial HIT promite să iasă pe profit la sfârşitul lui 2008
Al treilea în top este Parcul Industrial HIT, amplasat în localitatea Hemeiuş din vecinătatea Bacăului, ce a presupus o investiţie iniţială de 7,2 milioane euro. Din martie 2006, când a fost dat în folosinţă şi a primit primii chiriaşi, a trecut printr-un grad de ocupare de 20%, în septembrie 2006, pentru ca, în prezent, să ajungă la 73%. "Pentru anul 2007, nu am reuşit să înregistrăm încasări foarte mari, însă, am atins o cifră de afaceri din chirii şi servicii prestate către clienţii noştri de aproximativ 400.000 RON. Despre profit nu se poate vorbi, întrucât cheltuielile de administrare au fost foarte mari. Între timp, am reuşit să adunăm tot mai mulţi chiriaşi, astfel că, în prezent, avem un grad de ocupare de peste 70%. Ca urmare, primul an pe profit va fi 2008", ne-a spus Adrian Iordache, director al SC "Parc Industrial HIT" SRL, societatea cu capital de stat din subordinea CL Hemeiuş care se ocupă de administrarea Parcului.
Acesta se desfăşoară pe un teren de peste 10 hectare, din care suprafaţa efectiv construită, în prima fază, este de 4,06 hectare. "Parcul HIT are ca sector de activitate tehnologia informaţiilor şi comunicaţiilor. Cea mai mare realizare, de până în prezent, este găzduirea primului Centru de Training şi Testare IT certificat Microsoft, din Moldova", a menţionat Iordache.
BACĂU: Platforma Fabricii de stofe Buhuşi – doar 10% grad de ocupare
În judeţul Bacău, mai există o zonă cu titulatura de parc industrial, în curtea societăţii "Stofe Buhuşi" SA, producător de ţesături din lână şi tip lână. Întrucât cele 10 hale, cu o suprafaţă totală de 25.000 mp, au devenit excedentare după restrângerea activităţii, începând cu anii 1999-2000, fabrica de stofe şi-a scos la mezat activele.
"Am început să primim chiriaşi în spaţiile noastre, la preţuri pornind de la 1,5 euro şi până la 3-4 euro/mp/lună, în halele mai modernizate. Cel mai vechi chiriaş este SC «Sabofil» SRL, o filatură de fire texturate", ne-a spus Gheorghe Costin, directorul economic al SC "Stofe Buhuşi" SA.
Anul trecut, fabrica de ţăsături a reuşit să închirieze doar 2.000 mp, din cei 25.000 mp disponibili, la preţul de 2 euro/mp. Astfel, venitul obţinut din închirieri a fost de peste 170.000 RON.
"Activitatea de închiriere nu ne aduce foarte multe avantaje financiare", a mai spus Gheorghe Costin. Cu toate că este directorul economic al societăţii, acesta nu ne-a putut spune cât la sută din cifra de afaceri este dată de aceste venituri din afara activităţii de producţie. "În orice caz, este un procentaj mic. Activitatea noastră de bază rămâne, în continuare, producţia de ţesături care este contractată la export în proporţie de 50%", a motivat Gheorghe Costin.
Suprafaţa totală a Parcului Industrial Buhuşi este de 24 hectare din care 15 hectare sunt acoperite de hale de producţie, iar 9 hectare reprezintă teren construibil şi căi de acces. Sectorul ţintă către care se îndreaptă oferta de spaţii excedentare îl reprezintă industria uşoară, textile, mecanică, tehnologia informaţiei. În afară de închiriere, SC "Stofe Buhuşi" SA este dispusă să vândă o parte din active la preţuri cuprinse între 150 şi 250 euro/mp, clădiri plus terenul aferent.
SUCEAVA: Bilanţ "zero" la Centrul Economic "Bucovina" Suceava
Centrul Economic "Bucovina" Suceava, situat lângă Aeroportul Internaţional "Ştefan cel Mare", se află în al treilea an de funcţionare, iar reprezentanţii acestuia speră ca abia peste doi ani să înregistreze profit. Cu toate că a fost dat în folosinţă în septembrie 2006, abia în luna mai a anului următor a reuşit să câştige primii chiriaşi. Drept urmare, pe 2006, nu a înregistrat nici un fel de încasări, ci doar pierderi de 76.630 RON. În aceste condiţii, nu îşi câştigă un loc pe podium, situându-se pe poziţia a şasea într-un clasament regional care oricum nu are prea multe în comun cu performanţa economică.
"Anul 2007 a fost primul în care am avut chiriaşi, începând cu luna mai. La sfârşitul anului s-a raportat o cifră de afaceri de 120.000 RON. Deocamdată reuşim să mergem pe bilanţ zero, însă, în maxim doi ani estimăm să înregistrăm şi profit", ne-a spus Dănuţ Burgheaua, manager al SC "Centrul Economic Bucovina" SA, societatea cu capital de stat care se ocupă de administrarea parcului industrial.
Centrul, construit cu o investiţie de 5 milioane de euro prin programul Phare 2001, cuprinde un pavilion expoziţional (P+2E) cu o suprafaţă desfăşurată de 4.510 mp, un parc tehnologic format din opt pavilioane cu o suprafaţă desfăşurată de 523 mp fiecare, un incubator de afaceri (P+2E) cu o suprafaţă de 1.306 mp, mai multe săli de conferinţe şi un restaurant.
Zona Industrială Siret
Tot în judeţul Suceava, mai există Zona Industrială Siret, care a fost reabilitată printr-un program Phare 2000. Printr-un proiect în valoare de aproximativ 5 milioane euro, s-a realizat modernizarea ariei industriale deja existente a oraşului Siret. Proiectul, demarat în 2002, a constat în modernizarea celor 6 străzi ale zonei industriale, retehnologizarea staţiei de tratare a apelor, extinderea reţelei de alimentare cu apă şi electricitate, conectarea la reţeaua de gaz metan.
Cu toate că beneficiar şi administrator al aşa-numitului parc industrial este primăria Siret, pe site-ul oficial al instituţiei, "pagina investitorului", din meniul din dreapta, este "în lucru". Agenţii economici interesaţi pot afla, doar de pe pagina de prezentare oferită de site-ul ADR Nord-Est, că suprafaţa totală disponibilă este de 21,15 hectare, din care suprafaţa dezvoltată se întinde pe 15,85 hectare, iar diferenţa reprezintă teren liber. Preţul de închiriere a halelor de producţie este de 3-6 USD/mp/lună, iar la terenuri ajunge la 3 USD/mp/lună. Există şi posibilitatea cumpărării de teren în zona industrială la preţuri ce variază între 6 şi 8 USD/mp.
În ultima sa zi de mandat, primarul oraşului Siret, Vasile Tablan, ne-a informat că terenurile aferente zonei industriale au fost vândute către agenţi economici, şi, într-un singur caz, este vorba de concesionarea a 5 hectare către "Swedwood România" pentru o perioadă de 49 de ani.
"În acest areal, mai funcţionează o firmă de confecţii portugheză – "Filobranca", o societate de construcţii – "Corez" SRL, o unitate de morărit, însă există şi structuri economice care nu mai activează de foarte mult timp, cum ar fi fabrica de covoare, al cărei actual proprietar este interesat să valorifice cele 5 hectare pe care le are la dispoziţie. Un alt teren rămas neutilizat aparţine unei societăţi a căilor ferate, în suprafaţă de 2 hectare. Per total, cred că în zona industrială Siret mai sunt disponibile aproximativ 10 hectare, numai bune pentru amplasarea capacităţilor de producţie ale firmelor", a precizat fostul primar al oraşului Siret, Vasile Tablan.
VASLUI: Centrul de Afaceri "Tutova" – doi chiriaşi, în şapte luni
Cel mai recent dat în folosinţă este Centrul de Afaceri "Tutova" Bârlad, mai exact din comuna Zorleni, judeţul Vaslui. "Piatra de temelie" a acestei investiţii a fost pusă la finele anului 2004, când Consiliul Local Municipal Bârlad a reuşit să obţină o finanţare de aproximativ 5 milioane de euro pentru realizarea proiectului "Incubator şi Centru de Afaceri Tutova-Bârlad", din care 3,2 milioane de euro prin programul PHARE 2002 – Coeziune Socială şi Economică.
Cu toate că au trecut mai bine de şapte luni de la darea în folosinţă a Centrului de Afaceri, Primăria Bârlad nu a reuşit să atragă decât doi chiriaşi. Astfel, din cele şase hale a 500 mp fiecare, doar una este ocupată. Este vorba despre două firme, o secţie de producţie de încălţăminte care a închiriat în decembrie 2007 un pavilion de 250 mp la 5,5 euro/mp/lună, şi un producător de tâmplărie metalică, ce a beneficiat de aceleaşi condiţii de închiriere, începând din luna ianuarie a anului curent.
În aceste condiţii, nu se poate vorbi despre o cifră de afaceri, iar despre profit, cu atât mai puţin. "Solicitări de închiriere sunt multe şi le dăm curs, în sensul că le oferim celor interesaţi informaţii cu privire la condiţiile din Centru, însă, deocamdată nu se materializează.
Avem solicitări chiar din partea companiilor străine care vor să vină cu partea de producţie în România şi tatonează piaţa. Cea mai interesantă ofertă a venit din partea unei firme care vrea să construiască un tip de cabine locuibile din plastic pentru sinistraţi", ne-a dezvăluit Costel Burghelea, administratorul Centrului de Afaceri "Tutova" Bârlad. Din păcate, nici măcar IMM-urile nou înfiinţate în Bârlad nu se înghesuie să ocupe spaţiile dedicate lor din pavilionul cu destinaţia de incubator de afaceri, şi unde îşi pot desfăşura activitatea, timp de trei ani, cu o chirie de 2,5 euro/mp.
Centrul cuprinde un pavilion central, cu suprafaţa utilă de 2.358 mp pentru spaţii expoziţionale, birouri, săli de conferinţe, dar şi 6 pavilioane pentru activităţi productive, cu suprafaţa totală de 2.520 mp.
NEAMŢ: Parc industrial doar cu numele, pe platforma "Mecanica Ceahlău"
Aşa-numitul Parc Industrial "Ceahlău", din Piatra Neamţ, nu este altceva decât platforma fabricii de maşini unelte "Mecanica Ceahlău" SA, care şi-a restrâns foarte mult activitatea, după 1989. Astfel, din suprafaţa totală de 10,44 hectare de teren aferente uzinei, peste 3 hectare sunt acoperite cu hale părăsite, închiriabile cu 4-5 euro/mp/lună, dar şi cu spaţii administrative, închiriabile cu 3,5-4 euro/mp/lună. Din această suprafaţă, doar 20% a fost ocupată şi produce venituri din găzduirea a patru firme, diferenţa rămânând în bătaia vântului ca, de altfel, marea majoritate a coloşilor industriali din România, dacă, între timp, nu au devenit obiectul unor adevărate tunuri imobiliare.
"Chiar dacă am obţinut titulatura de parc industrial prin Ordonanţă de Guvern, nu beneficiem de scutiri de taxe şi impozite, cum prevede legislaţia în domeniu, deoarece nu am efectuat investiţii în dotarea şi modernizarea spaţiilor oferite spre închiriere. Activitatea noastră de bază rămâne, însă, producţia de maşini agricole", a ţinut să precizeze Florin Atanasiu, reprezentant al SC "Mecanica Ceahlău" SA.
Deranjat de faptul că ne-am arătat interesaţi de rezultatele financiar-contabile ale societăţii pe care o reprezintă, acesta a refuzat să ofere informaţii cu privire la veniturile încasate, anul trecut, din închirierea spaţiilor de producţie şi de birouri.
Regiunea Nord-Est, cea mai săracă în parcuri industriale
Din datele Agenţiei Române pentru Investiţii Străine (ARIS), suprafaţa totală a parcurilor industriale din România se cifrează în prezent la 1.500 hectare şi ar trebui să se majoreze cu cel puţin 50% pentru a satisface solicitările investitorilor străini.
În baza OUG 65/2001, în întreaga ţară, au fost înfiinţate 41 de parcuri industriale, unele mai eficiente, altele doar cu numele.
În baza OUG 65/2001, în întreaga ţară, au fost înfiinţate 41 de parcuri industriale, unele mai eficiente, altele doar cu numele.
Conform prevederilor legale, pentru a primi titulatura de parc industrial este nevoie de o zonă delimitată de cel puţin 10 hectare, racordată la infrastructura de utilităţi, în care se desfăşoară activităţi economice, cercetare ştiinţifică, producţie industrială şi servicii, dezvoltare tehnologică, într-un regim de facilităţi specifice.
Un număr de 21 de judeţe şi municipiul Bucureşti au cel puţin un parc industrial, conform prevederilor OUG 65/2001, iar pe regiuni de dezvoltare cele mai multe sunt în Regiunea Centru – 14, Muntenia Sud – 10, Nord-Vest – 4, iar cele mai puţine în Nord-Est – 2 şi Bucureşti Ilfov – 2.
Loading ...
Comentează acest articol