Loading ...Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost, în 2007, de 58,8%, nivelul acesteia situându-se la o distanţă de 11,2 puncte procentuale faţă de ţinta de 70% stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, informează Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit unui comunicat al INS remis miercuri (30 iulie 2008), în anul 2007 populaţia activă a României era de 9,99 milioane persoane, din care 9,35 milioane persoane ocupate şi 641.000 şomeri BIM (definiţi conform criteriilor Biroului Internaţional al Muncii), corespunzător unei rate a şomajului BIM de 6,4%, nivel în scădere faţă de anul precedent (7,3%).
Raportul de dependenţă economică, definit prin numărul persoanelor inactive şi în şomaj ce revin la 1.000 de persoane ocupate, a fost de 1.304 la mie, mai ridicat pentru persoanele de sex feminin – 1.607 la mie, faţă de 1.053 la mie în cazul bărbaţilor, şi pentru mediul urban – 1.339 la mie, comparativ cu 1.263 la mie, în mediul rural.
Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,0%.
Rata de activitate a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost de 63,0%.
În ceea ce priveşte rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani), de 58,8%, aceasta s-a situat la nivelul celei înregistrate în anul 2006. Ca şi în anii anteriori, acest indicator avea valori mai ridicate pentru bărbaţi – de 64,8%, faţă de 52,8% pentru femei, şi pentru persoanele din mediul rural – de 61,5%, faţă de 56,8% în mediul urban.
Rata de ocupare a tinerilor, din categoria de vârstă 15-24 ani, era de 24,4%, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%, distanţa faţă de ţinta de 50%, stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, fiind de 8,6 puncte procentuale.
Rata de ocupare a tinerilor, din categoria de vârstă 15-24 ani, era de 24,4%, în timp ce rata de ocupare a persoanelor vârstnice (55-64 ani) a fost de 41,4%, distanţa faţă de ţinta de 50%, stabilită pentru anul 2010 prin Strategia de la Lisabona, fiind de 8,6 puncte procentuale.
Nivelul cel mai ridicat al ratei de ocupare pentru persoanele în vârstă de muncă s-a înregistrat în rândul absolvenţilor învăţământului superior – 85,8%. Pe măsură ce scade nivelul de educaţie, scade şi gradul de ocupare. Astfel, erau ocupate 63,9% dintre persoanele cu nivel mediu de educaţie şi numai 40,3% dintre cele cu nivel scăzut de educaţie.
Salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere, de 66,2%, în totalul populaţiei ocupate, numărul acestora fiind cu 30. 000 mai mare faţă de anul precedent. În anul 2007, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 32,3% din populaţia ocupată.
Salariaţii deţin în continuare cea mai mare pondere, de 66,2%, în totalul populaţiei ocupate, numărul acestora fiind cu 30. 000 mai mare faţă de anul precedent. În anul 2007, lucrătorii pe cont propriu şi lucrătorii familiali neremuneraţi reprezentau 32,3% din populaţia ocupată.
Distribuţia pe grupe de ocupaţii relevă că agricultorii şi lucrătorii calificaţi în agricultură, silvicultură şi pescuit reprezentau 25,0% din totalul populaţiei ocupate, o pondere însemnată, de 16,3%, deţinând-o categoriile de meşteşugari şi lucrători calificaţi în meserii de tip artizanal.
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie şi construcţii, iar 39,1% în servicii.
Repartiţia populaţiei ocupate pe activităţi ale economiei naţionale arată că 29,5% din totalul persoanelor ocupate erau concentrate în sectorul agricol, 31,4% în industrie şi construcţii, iar 39,1% în servicii.
În activităţile neagricole erau ocupate 6,59 milioane persoane, ponderi semnificative în rândul acestora fiind deţinute de cele care îşi desfăşurau activitatea în industria prelucrătoare (29,9% şi în comerţ (17,5%).
Comparativ cu anul 2006, a crescut numărul celor care îşi desfăşurau activitatea în construcţii (+21,7%), comerţ (+9,7%), intermedieri financiare, bancare şi de asigurări (+5,6%), precum şi în activităţile de tranzacţii imobiliare, închirieri şi activităţi de servicii prestate în principal întreprinderilor (+0,2%).
A scăzut semnificativ numărul persoanelor ocupate în activităţi de energie electrică, gaze şi apă (-10,9%), în industria extractivă (-8,8%) şi în administraţie publică (-7,7 %).
Anul trecut, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,7 ore pe săptămână. În anul analizat, 344 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală şi secundară a fost de 40,3 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2007 au lucrat cu program parţial 9,7%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.
Anul trecut, durata medie efectivă a săptămânii de lucru pentru activitatea principală a fost de 39,7 ore pe săptămână. În anul analizat, 344 mii persoane au desfăşurat şi activităţi secundare, lucrând în medie 14,5 ore pe săptămână. Durata medie efectivă a săptămânii de lucru în activitatea principală şi secundară a fost de 40,3 ore pe săptămână. Din totalul persoanelor ocupate în anul 2007 au lucrat cu program parţial 9,7%, iar din rândul salariaţilor doar 0,6%.
Pe sexe, ecartul dintre cele două rate ale şomajului BIM a fost de 1,8 puncte procentuale (7,2% pentru bărbaţi, faţă de 5,4% pentru femei), iar pe medii rezidenţiale de 2,8 puncte procentuale (7,7% pentru urban, comparativ cu 4,9% pentru rural). Rata şomajului BIM avea nivelul cel mai ridicat (20,1%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Şomajul a afectat în măsură mai mare absolvenţii învăţământului scăzut şi mediu, pentru care rata şomajului a fost de 7,1%, respectiv 6,9%, mult mai mare comparativ cu rata înregistrată pentru şomerii cu studii superioare (2,9%).
Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,2%. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 50,0%.
Rata şomajului BIM de lungă durată (în şomaj de un an şi peste) a fost de 3,2%. Incidenţa şomajului BIM de lungă durată (ponderea persoanelor aflate în şomaj de un an şi peste în total şomeri) a fost de 50,0%.
Şomajul pe termen lung s-a manifestat în aproximativ aceeaşi măsură pe sexe (49,9% în cazul bărbaţilor şi 50,1%, în cazul femeilor), dar şi pe medii de rezidenţă (49,4% în mediul rural şi 50,3% în mediul urban).
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 66,1%, se mai precizează în comunicat.
Pentru tineri (15-24 ani), rata şomajului de lungă durată (în şomaj de şase luni şi peste) a fost de 13,3%, iar incidenţa şomajului de lungă durată în rândul tineretului de 66,1%, se mai precizează în comunicat.
Loading ...
Comentează acest articol