Loading ...Muncitorii uzinei bulgare producătoare de oţel de la Kremikovţi au luat recent drept ostatici managerii, pentru a-i forţa să semneze un contract. Un fost luptător de wrestling despre care se spune că ar fi făcut avere storcând uzina de bani a fost împuşcat de un lunetist. Furnizorii au dat uzina în judecată pentru a o forţa să intre în faliment, în vreme ce doi magnaţi ai oţelului se luptă penru a prelua controlul asupra ei, notează The Wall Street Journal.
În Rusia şi în Asia Centrală, asemenea poveşti ale companiilor care se află în mijlocul unei lupte pentru putere au devenit ceva obişnuit. Însă fabrica de oţel de la Kremikovţi se află în Uniunea Europeană (UE). Anul trecut, ea a realizat 7% din exporturile Bulgariei – una dintre cele două noi membre ale UE. În momentul de faţă, un tribunal bulgar este pe cale să hotărască ce este de făcut în legătură cu prăbuşirea iminentă a firmei împovărate de datorii, după ani de zile de confiscări de bunuri şi neglijare, chiar şi în vreme ce sediul era prădat de hoţi.
Problemele Bulgariei legate de corupţie, de crima organizată, de furtul bunurilor economice şi de sistemul judiciar ineficient testează capacitatea UE de a continua să asimileze noi ţări membre. Având acum 27 de membri, blocul european ia în considerare posibilitatea de a negocia aderarea Croaţiei, Macedoniei şi Turciei, iar apoi a Serbiei – fiecare dintre aceste ţări aducând cu sine o serie de provocări. Însă exemplul Bulgariei ar putea oferi argumente oponenţilor care afirmă că UE are deja prea multe probleme cărora trebuie să le facă faţă.
Braţul executiv al UE a făcut la 23 iulie pasul fără precedent de a suspenda aproximativ 780 de milioane de dolari – ajutoare oferite Bulgariei, criticând-o pentru progresul lent în îmbunătăţirea eficienţei tribunalelor şi în lupta împotriva corupţiei şi a infracţionalităţii. Guvernele europene sunt din ce în ce mai îngrijoate în legătură cu faptul că Bulgaria ar putea deveni parte a zonei fără graniţe a UE, în cadrul căreia locuitorii se pot deplasa dintr-o ţară în alta fără paşapoarte. Acest pas, ce ar urma să fie făcut în anul 2011, ar face Bulgaria responsabilă pentru o parte din graniţa externă a până la 29 de ţări.
Bulgaria reprezintă deja un traseu profitabil pentru traficul cu fiinţe umane, cu droguri, cu bani falşi şi cu produse piratate (cum ar fi CD-urile) spre Europa, după cum notează un raport al Biroului ONU privind Drogurile şi Criminalitatea. Cea mai mare parte din heroina de pe străzile Europei soseşte pe continent prin Bulgaria, dinspre Afganistan.
Au existat peste 150 de cazuri de crime comandate în Bulgaria, din anul 1997, potrivit Ministerului de Interne, iar doar câteva dintre acestea au fost soluţionate. Ministrul bulgar de interne a demisionat din cauza unor contracte cu persoane suspectate de a fi lideri ai crimei organizate, la începutul acestui an. Sistemul judiciar lent poate avea nevoie de ani de zile pentru a rezolva chiar şi cazuri de încălcare flagrantă a drepturilor asupra proprietăţii. Sondajele de opinie indică faptul că bulgarii consideră domeniul judiciar ca fiind al doilea cel mai corupt din ţară, după cel al vămilor.
Liderii UE erau conştienţi de faptul că Bulgaria se confrunta cu aceste probleme când au acceptat-o în Uniune. Ei au impus o serie de condiţii suplimentare ajutorului oferit Bulgariei şi României, care au intrat în UE în acelaşi timp. Bulgaria afirmă că dificultăţile sale sunt exagerate de către mass-media, şi subliniază o serie de progrese: din anul 2004, economia Bulgariei, cea mai săracă din UE, a crescut cu peste 6%. Ţara a înfiinţat o serie de agenţii noi pentru a monitoriza sistemul judiciar şi a investiga corupţia şi crima organizată, a adoptat noi coduri legale şi a propus o reformare a forţelor poliţieneşti, însă UE este de părere că aceste măsuri nu au adus suficiente rezultate.
Problemele fabricii de la Kremikovţi în sine constituie un argument cât se poate de grăitor. Procurorii investighează dacă un director-executiv de la Kremikovţi, recent concediat, a manipulat fonduri ce au fost transferate de la fabrică spre cel mai mare club de fotbal al Bulgariei, al cărui preşedinte a fost până luna trecută. Fabrica, ce funcţionează acum la jumătate din capacitatea sa, a eşuat de mai multe ori anul acesta în a-şi plăti angajaţii sau furnizorii.
Un tribunal din capitala bulgară va lua până săptămâna viitoare o decizie privitoare la soarta fabricii, unde forţa de muncă ce număra odinioară 20.000 de angajaţi a scăzut acum la 6.000. Actualul principal proprietar este Pramod Mittal, fratele lui Lakshmi Mittal, care controlează ArcelorMittal SA, cea mai mare companie producătoare de oţel din lume. ArcelorMittal speră să achiziţioneze uzina de la Kremikovţi după ce aceasta va intra în faliment.
Muncitorii fabricii se opun unei achiziţionări de către ArcelorMittal, temându-se că ar putea rămâne fără locurile de muncă. Konstantin Trencev, liderul confederaţiei sindicale Podkrepa, care reprezintă mii de muncitori ai fabricii Kremikovţi, afirmă că preferă un ofertant rival: o firmă ucraineană deţinută de miliardarul în vârstă de 34 de ani Kostantin Jevago. La 10 iulie, mii de lucrători au pichetat clădirea cu birouri de la Kremikovţi timp de 10 ore, refuzând să lase conducerea să plece până nu a semnat şi un acord pentru aprovizionare cu firma Jevago.
Săptămâna trecută, acţionarii au făcut publică o declaraţie prin care Kremikovţi era desemnat ca un exemplu grăitor al îngrijorării UE privind eficienţa şi credibilitatea tribunalelor bulgare.
Loading ...
Comentează acest articol