Get Adobe Flash player 

Băsescu pledează pentru investiţii în infrastructura pe Dunăre

6 august 2008

Stirile zilei

 
Preşedintele Traian Băsescu a pledat, marţi, pentru investiţii în infrastructura fluvială pe Dunăre, în cadrul unei întâlniri cu oameni de afaceri austrieci, care a avut loc într-o croazieră organizată pe sectorul românesc al fluviului.
Dunărea devine un test pentru politicienii europeni şi va trebui să vedem în ce măsură facem ceea ce spunem atunci când ne referim la mediu, a afirmat şeful statului.
El a spus că, în baza unor decizii adoptate la nivelul Comisiei Europene şi Consiliului European, Dunărea poate deveni o soluţie de transport ecologic care ar degreva autostrăzile europene.
 
Preşedintele Băsescu a arătat că România, Bulgaria, Serbia, Austria şi Germania au în mână soluţii de a transforma transportul într-o variantă "mult mai prietenoasă" cu mediul, dar şi mult mai eficientă.
"Important este dacă avem voinţă să facem acest lucru. Ca politician şi ministru al Transporturilor în cinci Guverne ale României am avut mereu sentimentul că nu există încă voinţă politică să unim Marea Neagră cu Marea Nordului, Constanţa cu Rotterdam şi Anvers", a spus şeful statului.
El a menţionat că, în 1992, a participat la deschiderea Canalului Rin-Main-Dunăre, ca ministru al Transporturilor, aflându-se atunci la bordul primei nave care a tranzitat canalul.
 
"Am crezut că după aceea vor continua să treacă multe nave pe acest canal, lucru care însă nu s-a întâmplat. Dacă până la intrarea României şi Bulgariei în UE acest lucru ar fi avut o justificare politică, acum această justificare nu mai există. Dacă am decide cu toţii să facem un obiectiv din transportul pe apele interne, având ca şi coloană vertebrală ruta Rin-Main-Dunăre, cu certitudine am putea spune că am lăsat ceva în urmă pentru generaţiile viitoare", a spus Băsescu.
El a adăugat că a fost şi este unul dintre politicienii care cred şi promovează fără rezerve ideea că Dunărea şi Rinul trebuie să devină o "coloană vertebrală" de dezvoltare economică şi transport prietenos cu mediul.
 
Băsescu a susţinut că Dunărea reprezintă coridorul paneuropean numărul şapte de transport, dar a arătat că zona pe care România şi statele vecine o administrează are nevoie de multe investiţii pentru a deveni un coridor de transport performant.
Şeful statului a precizat că România are ca frontieră sau în administrare unică 1.075 de kilometri din Dunăre, dar potenţialul de transport al fluviului este utilizat doar în proporţie de 10-12%.
Potrivit preşedintelui, pentru a îmbunătăţi condiţiile de navigaţie pe Dunăre, în interiorul programelor de dezvoltare-modernizare a infrastructurilor pe care România le are cu UE, sunt alocaţi circa 250 milioane euro.
 
"Asta înseamnă că, până în anul 2013, Dunărea va îndeplini toate condiţiile necesare desfăşurării navigaţiei în deplină siguranţă, indiferent de debitele Dunării. Pentru a fi extrem de precis, atunci când avem sezoane secetoase, Dunărea va fi deplin navigabilă din punct de vedere al siguranţei navigaţiei", a subliniat Traian Băsescu. El a menţionat că România deţine 23 de porturi maritime şi fluviale, care au însă un nivel tehnologic slab şi necesită investiţii foarte mari pentru a deveni moderne, performante.
"Trebuie spus, în acelaşi timp, că partea costisitoare a infrastructurii porturilor există, iar partea care trebuie modernizată este cea care priveşte capacitatea de operare a navelor, de ridicare, de încărcare, de primire a mărfurilor din porturi", a explicat şeful statului.
 
În opinia sa, un avantaj extraordinar pe care-l au porturile dunărene, dincolo de faptul că au infrastructura de bază de bună calitate, este legătura cu porturile maritime Constanţa şi Midia. Un alt avantaj, potrivit lui Băsescu, este că Dunărea permite convoaie de 18.000 de tone pe navă.
Potrivit preşedintelui, canalele Dunăre-Marea Neagră şi Dunăre-Midia sunt legături care scurtează distanţa dintre porturile dunărene şi cele maritime cu 400 de kilometri.
Băsescu a subliniat că, personal, vede două posibilităţi de investiţii de-a lungul Dunării – în modernizarea porturilor şi administrarea acestora şi în investiţiile directe în servicii şi producţie.
 
Şeful statului a arătat că, dacă Rinul este un coridor nu numai de transport, ci şi economic, Dunărea nu şi-a valorificat de loc potenţialul economic, ci doar pe cel de transport în proporţie de 10-12%.
"Cred că Dunărea este locul potrivit unde se pot face investiţii acum, indiferent că se fac pe malul românesc, sârbesc sau bulgăresc. În România oamenii de afaceri sunt bine veniţi pentru orice tip de investiţie prietenoasă cu mediul şi am convingerea că veţi putea găsi mult mai multe variante de investiţii decât ce v-aş putea sugera eu", le-a spus Băsescu oamenilor de afaceri austrieci.
 
România priveşte la investitorii străini ca la oameni care creează locuri de muncă, cărora trebuie să le pună la dispoziţie condiţii pentru investiţii, a afirmat preşedintele.
"Dacă România va atinge un ritm de creştere al PIB-ului de 8-9%, acest lucru se datorează investitorilor străini care au investit enorm în România în ultimii 5-6 ani şi autorităţilor române care au reuşit să creeze un mediu de afaceri prietenos", a mai spus şeful statului.
La rândul lor, reprezentanţii oamenilor de afaceri austrieci şi-au exprimat intenţia de a face astfel de investiţii în infrastructura fluvială pe Dunăre. Ei i-au mulţumit preşedintelui Băsescu pentru interesul pe care-l manifestă faţă de chestiunea investiţiilor străine în România.

 

1 Stea2 Stele3 Stele4 Stele5 Stele (Ne-evaluat încă)
Loading ... Loading ...
Trimite prin email Trimite prin email

Comentează acest articol

*

NOTA: Va rugam sa folositi un limbaj decent in comentariile pe care le lasati. Folosirea de cuvinte obscene, atacuri la persoana autorului (autorilor) materialului, afisarea de anunturi publicitare, precum si jigniri, trivialitati, injurii se vor sanctiona prin cenzurarea partiala a comentariului, stergerea integrala sau chiar interzicerea dreptului de a posta, prin blocarea IP-ului folosit. Site-ul financiarul.ro nu raspunde pentru opiniile postate in rubrica de comentarii, responsabilitatea formularii acestora revine integral autorului comentariului.