Loading ...Turnul lui Ştefan cel Mare din cadrul Complexului Curtea Domnească din Piatra Neamţ este închis vizitatorilor, de aproape şapte ani, cheia acestui obiectiv turistic fiind la preotul Dumitru Chiţimuş, parohul Bisericii Sfântul Ioan Domnesc.
Turnul este în administrarea directă a parohiei de peste 40 de ani şi, până în 2001, a fost deschis vizitatorilor. Fără a invoca niciun motiv, preotul Chiţimuş a decis să închidă turnul şi să nu mai permită accesul vizitatorilor. De altfel, preotul refuză să stea de vorbă atât cu reprezentanţii Primăriei Piatra Neamţ, cât şi cu cei ai Consiliului Judeţean(CJ).
'Este inadmisibil ca turnul să fie închis vizitatorilor. Voi face toate demersurile pentru ca acest obiectiv istoric să treacă în administrarea Complexului Muzeal Judeţean şi să fie redat circuitului turistic', a declarat preşedintele CJ Neamţ, Vasile Pruteanu.
Preotul Dumitru Chiţimuş a refuzat să argumenteze motivele pentru care ţine turnul închis. Oamenii care lucrează pe lângă biserică spun că preotul ar ţine închis turnul de teama fetelor care, decepţionate în dragoste, ar încerca să se sinucidă aruncându-se în gol. Nu a existat însă niciun caz de acest gen înregistrat oficial.
Cunoscut mai mult sub denumirea de Turnul lui Ştefan cel Mare, turnul clopotniţă este amplasat la nord-vest de biserică şi face parte împreună cu aceasta, din complexul arhitectural Curtea Domnească.
Turnul s-a păstrat destul de bine, fără modificări importante care să-l îndepărteze de forma sa iniţială. Mult mai elegant, mai bine proporţionat şi mai bogat în detalii valoroase de arhitectură faţă de cel ridicat de Ştefan cel Mare la Mănăstirea Bistriţa sau Botoşani, turnul din Piatra Neamţ a fost construit la un an după sfinţirea bisericii, fapt consemnat în pisania de pe zidul estic: 'Io Ştefan voievod, din mila lui Dumnezeu domn al ţării Moldovei, fiul lui Bogdan voievod, a zidit această clopotniţă împreună cu doamna sa Maria, fiica lui Radu voievod, şi cu prea iubitul lor fiu Bogdan voievod, în anul 7007 (1499), iar al domniei sale anul al 43-lea curgător, octombrie 28'.
Construcţia este executată din piatră brută, străbătută cu câteva brâie de cărămidă. Muchiile prismei şi contraforţii, din piatră făţuită. Pe feţele netede ale blocurilor de pe colţuri se mai păstrează pe alocuri discurile mici de teracotă smălţuită şi colorată care astupă găurile lăsate de cleştii cu care au fost ridicate pietrele pe schelă, îmbogăţind totodată decorul faţadei.
Camera clopotelor reţine atenţia prin urmele arcelor de susţinere şi pandantivii de colţ, ceea ce ne duce cu gândul la o boltă semisferică.
În camera clopotelor se găsesc patru clopote: cel mare, din secolul al XVII-lea, cu o sonoritate unică, altul din secolul al XIX-lea, iar celelalte două sunt turnate în anul 1979, la Târgu Neamţ de către meşterul Damian.
Decoraţiunile sunt realizate de firidele existente în partea superioară şi de brâurile de cărămidă aparentă care înconjoară turnul la limitele ferestrelor mari şi sub fereastra mică de la primul cat.
Loading ...
Comentează acest articol