Abonează-te la:
Newsletter
| Articole
| Comentarii
| Ştiri prin email
Documente secrete ascunse în văzul tuturor la Sibiu
7 octombrie 2008
Cele mai bine păstrate documente secrete din municipiul Sibiu nu sunt ascunse într-o arhivă, ci sunt puse la păstrare în văzul tuturor, chiar în cele cinci globuri, amplasate în vârful turnului Bisericii Evanghelice, din centrul fostei capitale culturale europene.
Conform unor surse, aceste documente secrete au fost aşezate acolo asemenea unei pietre de temelie când a fost construită biserica, la jumătatea secolului al 14-lea.
Actualul primar al oraşului, preşedintele Consiliului Judeţean, dar şi prim-preotul paroh, toţi de etnie germană, ştiu de existenţa acestor acte cu caracter mai mult simbolic, dar păstrează în continuare secretul.
"Este adevărat că există aceste documente aşezate în vârful turnului bisericii, dar niciodată nu am umblat la ele. Acele sfere în care sunt puse nu au fost niciodată desfăcute", a declarat prim-preotul paroh, Kilian Dorr.
Legenda spune că ultimul care a văzut aceste documente este chiar străbunicul actualului preot, împreună cu primarul din acea perioadă, când a avut loc o restaurare importantă a acoperişului.
Actualul edil-şef al oraşului, Klaus Johannis, spune că a auzit că în biserică sunt ascunse documente ale oraşului, dar nu ştie ce conţin. Nici preşedintele Consiliului Judeţean, Martin Bottesch, nu ştie ce scrie în documentele oraşului, dar recunoaşte că este curios să afle, mai ales că acesta este autor de manuale ale istoriei etnicilor germani din România.
Aceste documente secrete sunt protejate de apă, vânt sau foc, de globurile în care sunt aşezate. Conform prim-preotului paroh, aceste acte secrete ar putea conţine date despre oraşul Sibiu, din anul în care s-a pus piatra de temelie a lăcaşului de cult. În timp ce ortodocşii obişnuiesc să aşeze obiecte după ce se sapă fundaţia la biserici, evanghelicii au aşezat anumite hârtii cu texte parafate de preoţi şi edili, dar nu în pământ, ci înspre cer.
Puţin cunoscut este şi faptul că turnul bisericii ascundea în urmă cu mai bine de un secol, clopotul Johannis. În anul 1874, în turnul bisericii parohiale evanghelice a fost ridicat clopotul Johannis, care cântărea 26 de chintale. În 1891 clopotul mare din secolul al 14-lea, fisurat, a fost topit, turnat din nou şi repus în turn.
Turnul principal şi cele 4 turnuleţe care îl străjuiesc de pe acoperişul bisericii ascund nu doar documente secrete, dar şi drame. Acoperişul bisericii a cauzat moartea a 12 oameni. Pe 10 august 1608 o furtună puternică a provocat mari stricăciuni şi a distrus acoperişul turnului bisericii, ţiglele în cădere omorând 11 oameni. Pe 10 iunie 1619 un trăznet a lovit turnul mare, distrugând un turnuleţ şi omorând un flautist.
Nu se ştie dacă aceste victime ale acoperişului bisericii sunt îngropate în biserică. Biserica a servit şi ca loc de înmormântare pentru primari, comiţi sau alte personalităţi sibiene. În 1575, în biserică a fost înmormântat ambasadorul francez la Înalta Poartă, Leodegar de Montaignac, care plecat de la Constantinopol cu scopul de a se întoarce la Paris, a murit în Sibiu. Înhumările în biserică se interzic în anul 1796, dar se face o excepţie în 1803, când aici este înmormântat baronul Samuel von Brukenthal.
Biserica evanghelică din Sibiu este construită pe locul unui monument mai vechi, monumentul actual este un amplu edificiu în stil gotic, cu planul format dintr-un cor poligonal compus din trei travee, flancat la nord de o sacristie; urmează spre vest un transept, apoi nava centrală şi cele două laterale. În vest a fost construit turnul masiv, înglobat în cele din urmă într-un nartex format, la rândul său, din trei nave.
Partea cea mai veche a edificiului, aşa cum reiese şi dintr-un document din 1371, era constituită de cor. Tot atunci începuse construcţia turnului ridicat doar până la înălţimea etajelor inferioare. După 1424 au fost înălţaţi pereţii navei centrale cu 2,60 metri, iar navele laterale au fost lărgite.
În 1448 a început amplificarea spre vest a bisericii, prin construcţia ferulei. Aspectul bisericii a fost modificat pe latura sudică după 1474, când s-a hotărât transformarea bazilicii într-o biserică-hală. S-a supraînălţat astfel peretele exterior sudic, iar în interior, s-a format o tribună laterală prevăzută cu bolta stelată.
În 1494 a fost terminat turnul bisericii, supraînălţat cu încă două etaje. Alte lucrări mai puţin ample au constat din construirea celor două pridvoare situate pe laturile de sud şi nord, ambele adăpostind câte un portal cu ancadramente gotice bogat profilate.
Deasupra portalului sudic a fost construită o capelă, iar în 1520 a fost ridicat turnuleţul cu scara spiralată de pe aceeaşi faţadă, încheindu-se definitiv lucrările.
Astăzi, Biserica Evanghelică din Sibiu atrage sute de mii de vizitatori din toate colţurile lumii în fiecare an, fiind considerată unul din principalele atracţii turistice ale oraşului.
Trimite prin email
|
































Comentează acest articol