Loading ...Premiul Nobel pentru Fizică 2008 a fost decernat marţi cercetătorului american de origine japoneză Yoichiro Nambu şi cercetătorilor niponi Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa pentru activitatea lor de cercetare individuală în domeniul fizicii particulelor şi a naşterii Universului, a anunţat Comitetul Nobel, transmite AFP.
Yoichiro Nambu, 87 de ani, s-a născut în 1921 în Japonia, dar a lucrat în cadrul Institutului Enrico Fermi din Chicago şi a primit premiul Nobel pentru "descoperirea mecanismului de ruptură spontană a simetriei în fizica subatomică", conform comunicatului Comitetului Nobel. Descoperirile sale au alimentat Teoria Modelului Standard în fizica particulelor, care descrie particulele elementare aflate la originile formării Universului după Big Bang, sau explozia primordială, produsă în urmă cu 14 miliarde de ani.
Ceilalţi doi cercetători japonezi, Makoto Kobayashi şi Toshihide Maskawa, au explicat că ruptura de simetrie din cadrul "modelului standard", presupune existenţa a cel puţin trei familii de quark-uri (particule ipotetice din care ar fi constituite particulele elementare) în natură.
Makoto Kobayashi, 64 de ani, este profesor onorific la Centrul de cercetare din Tsukuba, Japonia. Toshihide Maskawa, 68 de ani, este profesor onorific la Institutul de Fizică Teoretică de la Yukawa, Japonia.
Imediat după Big Bang, materia exista sub forma unei supe dense şi extrem de fierbinte denumită plasmă quark-gluonică. Odată cu răcirea sa treptată, particulele denumite quark-uri s-au unit formând protoni, neutroni şi alte particule compuse.
Problema simetriei în fizica particulelor continuă să fie considerată una dintre marile enigme ale Universului pentru că în momentul Big Bang-ului, atât materia cât şi antimateria au apărut în cantităţi egale şi ar fi trebuit să se anuleze reciproc iar în prezent nu ar mai fi existat nimic. Însă această fază de neutralizare reciprocă materie – antimaterie nu s-a produs pentru că a existat o infimă deviaţie de simetrie, existând o (1) singură particulă de materie în plus pentru fiecare 10 miliarde de particule de antimaterie. "Această infimă ruptură de simetrie (sau asimetrie originară) a făcut posibilă supravieţuirea Universului nostru", conform comunicatului oferit de comitetul Nobel.
Totuşi, ceea ce s-a produs cu adevărat în primele momente de după Big Bang rămâne inexplicabil în mare parte şi este ceea ce comunitatea ştiinţifică încearcă să afle prin experimentul început cu super-acceleratorul de particule LHC din apropiere de Geneva. Unul dintre senzorii LHC urmează să încerce să detecteze în urma coliziunii dintre protoni apariţia unei particule denumită mezon B (bottom), compusă dintr-un quark B şi replica sa din antimaterie.
Laureaţii premiului Nobel pentru Fizică vor intra în posesia prestigioasei distincţii la 10 decembrie, din partea regelui Suediei, Carl Gustaf al XVI-lea. Premiul constă într-o medalie din aur, o diplomă şi suma de 10 milioane de coroane suedeze (aproximativ 1 milion de euro).
Loading ...
Comentează acest articol