Loading ...Cea de a IV-a şedinţă comună a guvernelor român şi ungar s-a încheiat marţi (21 octombrie 2008) la Szeged, fiind convenite şi semnate mai multe documente bilaterale.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a apreciat, în conferinţa de presă susţinută la finalul lucrărilor, evoluţia pozitivă a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ungaria şi şi-a exprimat convingerea că tradiţia organizării de şedinţe comune va continua, pentru că rezultatul este unul pozitiv.
Premierul Călin Popescu-Tăriceanu a apreciat, în conferinţa de presă susţinută la finalul lucrărilor, evoluţia pozitivă a relaţiilor bilaterale dintre România şi Ungaria şi şi-a exprimat convingerea că tradiţia organizării de şedinţe comune va continua, pentru că rezultatul este unul pozitiv.
"A fost o şedinţă prietenească, amicală, bazată pe un sentiment de colegialitate, de încredere. Am convingerea că astăzi am făcut un nou pas important în dezvoltarea acestui parteneriat strategic între ţările noastre şi a prieteniei dintre noi", a afirmat premierul Tăriceanu.
Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a apreciat, la rândul său, dezvoltarea "spectaculoasă" din ultimii ani a relaţiilor româno-ungare şi colaborarea foarte bună dintre Executivele celor două ţări.
"Am colaborat foarte bine cu acest Guvern, iar colaborarea noastră poate fi descrisă ca fiind excepţională", a Ferenc Gyurcsany.
Premierul ungar, Ferenc Gyurcsany, a apreciat, la rândul său, dezvoltarea "spectaculoasă" din ultimii ani a relaţiilor româno-ungare şi colaborarea foarte bună dintre Executivele celor două ţări.
"Am colaborat foarte bine cu acest Guvern, iar colaborarea noastră poate fi descrisă ca fiind excepţională", a Ferenc Gyurcsany.
Şeful Executivului român a menţionat câteva dintre subiectele aflate pe agenda discuţiilor de la Szeged. Una dintre temele de interes pentru ambele state este cooperarea în vederea asigurării securităţii energetice prin găsirea de soluţii alternative celor deja existente.
Premierul Tăriceanu a ţinut să felicite partea ungară pentru iniţiativa organizării anul viitor, la Budapesta, a unei conferinţe dedicate proiectului Nabucco, dând asigurări că România va fi prezentă la acest eveniment.
Premierul Tăriceanu a ţinut să felicite partea ungară pentru iniţiativa organizării anul viitor, la Budapesta, a unei conferinţe dedicate proiectului Nabucco, dând asigurări că România va fi prezentă la acest eveniment.
"Consider, asemenea omologului meu Călin Popescu-Tăriceanu, că acest proiect este esenţial pentru Europa", a spus premierul Gyurcsany, subliniind că trebuie făcute toate eforturile pentru materializarea lui.
Proiectele de interconectare a reţelelor de transport şi gaz dintre România şi Ungaria au reprezentat un punct important pe ordinea de zi a şedinţei, premierul Tăriceanu afirmând că s-a discutat despre interconectarea gazoductului Arad-Szeged.
Proiectele de interconectare a reţelelor de transport şi gaz dintre România şi Ungaria au reprezentat un punct important pe ordinea de zi a şedinţei, premierul Tăriceanu afirmând că s-a discutat despre interconectarea gazoductului Arad-Szeged.
"Proiectul de care am vorbit prima oară în 2005 de interconectare a sistemelor noastre de transport şi distribuţie de gaze a avansat. În momentul de faţă proiectul se apropie de finalizare", a spus premierul Tăriceanu.
Alte proiecte de transport avute în vedere sunt conectarea autostrăzii Braşov – Borş – Artand cu autostrada din Ungaria sau construirea drumului expres Vaja – Satu Mare – Baia Mare, ale cărui lucrări vor începe deja în România.
Alte proiecte de transport avute în vedere sunt conectarea autostrăzii Braşov – Borş – Artand cu autostrada din Ungaria sau construirea drumului expres Vaja – Satu Mare – Baia Mare, ale cărui lucrări vor începe deja în România.
Călin Popescu-Tăriceanu a precizat că România doreşte prelungirea liniei de tren de mare viteză (TGV) Viena – Budapesta până la Constanţa, pentru a putea facilita transportul de călători de la Est la Vest.
Din punct de vedere al transportului fluvial, şeful Executivului român a subliniat importanţa dezvoltării coridorului european VII, care "oferă avantaje în planul consolidării relaţiilor dintre ţările dunărene" şi a precizat că în acest proiect se doreşte şi implicarea Serbiei.
Din punct de vedere al transportului fluvial, şeful Executivului român a subliniat importanţa dezvoltării coridorului european VII, care "oferă avantaje în planul consolidării relaţiilor dintre ţările dunărene" şi a precizat că în acest proiect se doreşte şi implicarea Serbiei.
În ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen "obiectivul României este aderarea în anul 2011, când Ungaria ca deţine Preşedinţia Consiliului European", a afirmat premierul Tăriceanu.
Alte subiecte aflate în atenţia guvernelor celor României şi Ungariei au fost criza financiară internaţională şi economică mondială şi cooperarea dintre cele două state în cadrul agendei europene, în special în ceea ce priveşte pachetul energie schimbări climatice.
Alte subiecte aflate în atenţia guvernelor celor României şi Ungariei au fost criza financiară internaţională şi economică mondială şi cooperarea dintre cele două state în cadrul agendei europene, în special în ceea ce priveşte pachetul energie schimbări climatice.
Cu ocazia şedinţei de la Szeged, guvernele României şi Ungariei au semnat o declaraţie comună privind dimensiunea estică a Politicii Europene de Vecinătate, în care este subliniată necesitatea sprijinirii în comun a aspiraţiilor europene ale Ucrainei şi Republicii Moldova.
"România şi Ungaria se angajează să sprijine împreună aspiraţiile europene ale Ucrainei şi ale Republicii Moldova, considerând că dezvoltarea relaţiilor UE-Ucraina şi, respectiv, UE-Republica Moldova este esenţială în contextul Politicii de Vecinătate a UE", se arată în declaraţia comună ce va fi transmisă preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene.
"România şi Ungaria se angajează să sprijine împreună aspiraţiile europene ale Ucrainei şi ale Republicii Moldova, considerând că dezvoltarea relaţiilor UE-Ucraina şi, respectiv, UE-Republica Moldova este esenţială în contextul Politicii de Vecinătate a UE", se arată în declaraţia comună ce va fi transmisă preşedinţiei franceze a Consiliului Uniunii Europene.
De asemenea, în textul declaraţiei se subliniază importanţa deosebită a finalizării, în acest an, a mandatului de negociere a unui nou acord între UE şi Republica Moldova.
Totodată, România şi Ungaria se pronunţă pentru soluţionarea conflictelor îngheţate, iar în privinţa conflictului din Transnistria consideră că respectarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova sunt esenţiale. Cele două ţări subliniază că formatul 5 plus 2 este, în continuare, singurul cadru legitim de negocieri, pentru convenirea unei soluţii a conflictului transnistrean.
Totodată, România şi Ungaria se pronunţă pentru soluţionarea conflictelor îngheţate, iar în privinţa conflictului din Transnistria consideră că respectarea integrităţii teritoriale, suveranităţii şi independenţei Republicii Moldova sunt esenţiale. Cele două ţări subliniază că formatul 5 plus 2 este, în continuare, singurul cadru legitim de negocieri, pentru convenirea unei soluţii a conflictului transnistrean.
Cele două părţi apreciază şi că trebuie să se acorde o importanţă specială adâncirii relaţiilor cu Georgia, precum şi cu Armenia şi Azerbaidjan. În ceea ce priveşte Georgia, se încurajează consolidarea relaţiilor cu UE, inclusiv prin măsuri de facilitare a acordării vizelor şi printr-un posibil acord de liber schimb, ambele fiind de natură să încurajeze reformele interne din această ţară.
Cele două guverne au semnat şi o declaraţie comună referitoare la cooperarea în domeniul consular, prin care îşi propun ca ministerele de Externe de la Bucureşti şi Budapesta să colaboreze în state terţe, începând cu momentul aderării României la Spaţiul Schengen. Obiectivul acestei colaborări este ca partea care deţine reprezentare consulară într-un stat terţ să poată prelua eliberarea vizelor pentru celălalt stat, care nu are reprezentare consulară.
Cu prilejul şedinţei comune româno-ungare au fost convenite şi semnate şi alte documente importante vizând dezvoltarea integrată a bazinului Dunării, monitorizarea şi fluidizarea traficului rutier de frontieră, dezvoltarea unui sistem de decontare a serviciilor medicale, recunoaşterea reciprocă a diplomelor, a certificatelor de studii şi a titlurilor ştiinţifice, dezvoltarea transfrontalieră a produselor turistice, colaborarea în domeniul politicilor agricole şi colaborarea între întreprinzători celor două ţări.
Loading ...
Comentează acest articol