Abonează-te la:
Newsletter
| Articole
| Comentarii
| Ştiri prin email
România se clatina din cauza crizei financiare mondiale
5 noiembrie 2008
Recent, România, in trecut o tara cu o economie infloritoare, a fost lovita de efectele crizei financiare globale. Speculantii de pe piata monetara au atacat moneda locala, leul, mizând pe faptul ca acesta se va prabusi. La un moment dat, saptamâna trecuta, bursa a scazut cu 70% iar pentru anul viitor unii analisti estimeaza ca rata somajului s-a putea dubla.
Asemenea multora dintre vecinii sai est-europeni, România experimenteaza o inversare brusca a norocului. Dupa ani de crestere economica record, alimentata de usurinta cu care se acordau creditele si de investitiile straine masive, oamenii se confrunta cu o incetinire brusca a economiei, despre care spera ca nu se va transforma intr-un colaps total, noteaza intr-un editorial dedicat României cotidianul american The Washington Post.
Doua dintre statele vecine României, Ucraina si Ungaria, aminteste Washington Post, au fost deja fortate sa accepte pachete de intrajutorare din partea Fondului Monetar International (FMI), iar Bulgaria, cu un deficit de cont curent important, are si ea probleme. La nord, statele baltice resimt socurile crizei, iar Uniunea Europeana, despre care multe din foste state satelit ale Rusiei credeau ca le va aduce stabilitate, nu le-a sarit prea mult in ajutor.
Economistul Ilie Serbanescu se teme ca statutul de membru al UE al României, Bulgariei si al tarilor baltice nu este suficient pentru a le garanta protectia. “Întreaga economie a României este in mâinile companiilor straine”, explica el. “Daca situatia este buna, nu exista nicio problema. Daca nu, avem probleme”. Oficialii români au recunoscut unele din dificultatile economice cu care se confrunta tara, insa au precizat ca temerile privind stabilitatea României sunt exagerate.
La 22 octombrie, presedintele Traian Basescu dadea vina pentru actuala situatie pe niste outsideri “corupti”. “Au venit niste baieti destepti in România, care au studiat la Harvard si la Oxford, si au inventat cum sa creasca valoarea unor actiuni fara sa aiba propriu zis banii”, explica el.
Oficialii români au respins totodata zvonurile privind un ajutor din partea FMI, care ar reprezenta un regres pentru o tara care a aderat la UE anul trecut, infirmând in particular comparatiile cu Islanda care a fost atât de lovita de criza incât antreprenorii faliti incearca sa isi gaseasca acum de lucru ca pescari de cod.
“M-am saturat sa se compare România cu tarile baltice si cu Islanda. Ce au aceste state in comun?”, se intreba intr-un interviu Mugur Isarescu, guvernatorul Bancii Nationale. Însa Isarescu si ceilalti oficiali români au provocari serioase de depasit, explica publicatia americana, in conditiile in care Banca Nationala a crescut rata dobânzii de 7 ori in ultimul an, iar luna trecuta a fost fortata sa intervina pe piata valutara pentru a sprijini leul, care dupa estimarile speculantilor ar fi trebuit sa se prabuseasca in raport cu euro.
România doreste sa adopte moneda unica europeana in 2014, insa trebuie sa indeplineasca un numar de standarde economice inainte sa faca acest lucru. Potrivit Washington Post, principala problema a României o reprezinta deficitul sau de cont curent, in conditiile in care in economie intra cu mult mai multi bani decât ies.
O mare parte din bani provine de la cei aproximativ 2,5 milioane de români care din afara tarii – peste 10% din populatie – care lucreaza in tari cum ar fi Italia si Spania si trimit in patria mama câstigurile. Daca aceste economii sunt afectate, multi dintre acesti imigranti sunt asteptati sa se intoarca acasa cu mâinile goale.
Deficitul s-a triplat in ultimii patru ani, lasând economia României vulnerabila in conditiile in care investitorii straini s-ar retrage brusc. Analistii sectorului privat prevad timpuri sumbre. Luna trecuta, intr-un raport, Goldman Sachs considera România drept tara cu cea mai mare vulnerabilitate la criza dupa Ungaria, in timp ce in urma cu o saptamâna, agentia de evaluare financiara Standard & Poor's a redus ratingul pentru România de la “stabila” la “negativa”.
Desi in ultimele zile cursul leului s-a stabilizat, analistii cred ca este o chestiune de timp pâna când speculantii valutari lanseaza un nou atac. De aceasta parere este si Nicolaie Alexandru-Chidesciuc, senior economist la ING, care sustine ca aceste atacuri ale speculantilor de pe piata monetara vin in valuri, dupa cum o demonstreaza experienta si, foarte probabil, ele vor continua. Washington Post aminteste de faptul ca de la aderarea la UE, România a cunoscut o crestere economica puternica, cu un PIB care a sarit la 9% in al doilea trimestru al acestui an.
Dovada acestei dezvoltari poate fi vazuta si in macaralele care umplu centrul Bucurestiului si in multimea de Dacii noi de pe strazi strazi, comenteaza ziarul citat. Bancile straine domina piata financiara a României, in conditiile in care trei din cele mai importante patru banci ale tarii sunt austriece, fapt ce in ultimii ani a fost considerat o adevarata binecuvântare.
Avizi, consumatorii au facut imprumuturi pentru locuinte si masini in monede straine cum ar fi euro si francul elvetian, care ofereau rate cu mult mai mici al dobânzii. Odata ce leul s-a depreciat, pentru români a devenit din ce in ce mai greu sa returneze acesti bani. Multi oameni se tem acum sa mai imprumute bani, incetinind astfel piata imobiliara si vânzarile de masini. O alta sursa de ingrijorare, sustine publicatia americana, sunt cheltuielile guvernamentale.
În ultimii ani, legiuitorii români au fost dornici sa reverse bani asupra unor servicii publice indelung neglijate, cum este cazul propunerii de a majora cu 50% salariile profesorilor. Desi astfel de cheltuieli erau posibile in perioadele bune, in prezent exista temeri ca politicienii nu vor putea reduce din cheltuieli, in special in conditiile in care, pentru sfârsitul lunii noiembrie, sunt programate alegeri legislative.
Trimite prin email
|
































Comentează acest articol