Loading ...Abia la putina vreme dupa ce serviciul german de spionaj BND a trebuit sa dea explicatii legat de scandalul provocat de agenti ai sai in Kosovo, un nou scandal in care sunt implicati detectivi privati angajati de BND apare amenintator la orizont, scrie revista germana Stern.
La tribunalul din Moenchengladbach este judecat actualmente dosarul a doi proprietari germani ai unei agentii de detectivi, acuzati de dare mita si care ar fi spionat pentru BND in mai multe tari din UE, de pe teritoriul Austriei. Din afara nici nu se putea banui cu ce se ocupa firma HCL International Limited de pe strada Franz-Josef Strasse din Salzburg, situata in apropiere de castelul Mirabeau.
Oficial, HCL era o firma de detectivi plus un birou de recuperari creante pe teritoriul Austriei, angajatii sai lucrând in realitate, de la sfârsitul lui 2004, si pentru servicul german de informatii (Bundesnachrichtendienst – BND).
BND nici nu a trecut bine de scandalul din Kosovo ca se afla acum iarasi in vizorul presei, mai ales ca firma HCL, condusa de cei doi germani, nu doar ca avea sediul intr-un stat prieten, in care nu avea ce sa caute, dar spiona in mod evident in mai multe state ale UE, o incalcare flagranta a regulii conform careia BND are voie sa activeze doar cu instiintarea serviciilor de informatii partenere din tarile respective.
Printre sarcinile primite de firma condusa de Helge L. (36 de ani) si Thomas K. (47 de ani) se numarau, potrivit documentelor aflate in posesia revistei Stern, investigatii secrete in tari precum Cipru, Letonia, Lituania, Estonia si Slovacia, precum si in insulele Canare si pe insulele britanice din Canalul Mânecii (asa numitele Insule ale Canalului, dependente ale Coroanei Britanice, fara a fi parti ale Regatului Unit).
Ofiteri principali, Wilhelm S. si Oliver T., de la departamentul “Transferuri ilegale de capital” din cadrul sectiei a 5-a a BND, erau specializati in firme mascate. Ei initiasera in 2003 fondarea societatii IWR din Saarbruecken (articolul poate fi citit in Stern 15/2007). În timp ce in cazul IWR a fost vorba despre o firma de doua persoane, care se ocupau mai ales de verificarea si evaluarea unor documente, HCL din Salzburg a trimis in cele 4 zari circa 30 de oameni pentru a efectua investigatii sub acoperire, agentia detinând birouri la Moscova si Cape Town.
Agentii auxiliari din Salzburg se interesau astfel in legatura cu afacerile mafiei rusesti si italiene, cu finantatorii partidului ANC din Africa de Sud si terorismul din Kosovo. Cei mai multi angajati ai HCL nu stiau desigur ca sarcinile erau primite de la BND. Conform documentelor din posesia revistei germane, angajatii firmei din Salzburg mai trebuiau sa se ocupe si de rezolvarea altor sarcini, legate de investigatii in state membre ale UE.
În acest caz este valabila regula conform careia partenerii nu trebuie spionati, asa cum afirma un expert in probleme de siguranta, interdictia nefiind incalcata, se spune, dat fiind ca angajatii firmei s-au ocupat de personaje din lumea crimei organizate si nu de politicieni sau membri ai autoritatilor din tarile prietene.
Astfel, agentii de la HCL s-au interesat in Malta in legatura cu legile pentru combaterea spalarii de bani si cu numarul de plângeri referitoare la suspiciunea de spalare de bani trimise de bancile locale autoritatilor, precum si legat de cum influenteaza reprezentantii guvernului si membrii parlamentului combaterea fenomenului. În Letonia ei s-au interesat legat de firmele offshore, spalarea de bani prin intermediul unei secte si investitorii din Rusia.
Rezultatele muncii lor erau stocate sub forma de schita intr-o inocenta adresa de mail cu numele “speisekammer01@web.de” (camara01@web.de in traducere), pe care BND urma sa o descarce mai apoi de pe Internet, in scopul de a nu lasa urme in reteaua web. Faptele au iesit la iveala datorita procurorilor din Moenchengladbach (Renania de Nord Vestfalia), care din 2004 au initiat o ancheta in cazul celor doi proprietari ai HCL, sub suspiciunea ca acestia ar fi dat mita in valoare de 1645 de euro unui politist.
Politistul a recunoscut fapta si a fost condamnat la zece ani de inchisoare cu suspendare. Cei doi, al caror proces va incepe anul viitor, sustin ca sunt nevinovati, ei insarcinându-l pe politist cu o treaba speciala insa nestiind, dupa cât se pare, ca acesta facea rost de date in mod ilegal. Ei se afla intr-o mare dilema insa, dat fiind ca au semnat atunci când au inceput sa activeze pentru BND un document prin care se obliga sa nu povesteasca unor terte persoane despre munca lor pentru BND.
Daca o fac, ei sunt pasibili de pedeapsa, daca insa nu o fac nu se pot dezvinovati. BND, care le-ar fi dat de inteles ca se va ocupa el insusi de caz, pare ca i-a lasat insa de izbeliste. Nici oficiul cancelariei nu a putut da o mâna de ajutor, un purtator de cuvânt al acestuia afirmând ca BND a recunoscut colaborarea cu cei doi insa nu exista vreun document din care sa reiasa ca ei nu au voie in niciun caz sa povesteasca avocatilor despre colaborarea cu BND.
BND a mai atras, pe deasupra, atentia asupra faptului ca nu va influenta munca procuraturii de la Moenchengladbach. Acum, urmeaza ca de acest caz sa se ocupe organul de control parlamentar al Bundestagului (Camera inferioara), unul din membrii sai, deputatul Partidului Stângii, Wolfgang Neskovici, gasind afacerea dubioasa, mai ales ca insarcinarea unor persoane private cu activitati de spionaj este in mod normal nepermisa, persoanele private nefiind supuse reglementarilor in vigoare pentru BND.
Loading ...
Comentează acest articol