Abonează-te la:
Newsletter
| Articole
| Comentarii
| Ştiri prin email
Cultura media se dezvolta in Europa de Est
22 februarie 2009
Marius Hagger, managerul grupului media elvetian Ringier in România, nu este strain de intimidari si amenintari, personalul grupului, in special jurnalistii de investigatie, fiind adesea confruntat cu atacuri fizice si verbale pentru articolele aparute in cotidienele si magazinele trustului din tara. Hagger spune insa ca grupul media isi sustine si isi protejeaza angajatii in aceste situatii, noteaza publicatia International Herald Tribune, intr-un articol dedicat dezvoltarii culturii media in Europa de Est.
Prin aceasta abordare, Ringier, care a intrat pe piata din România odata cu introducerea saptamânalului sau de business, Capital, in 1992, si alte grupuri media cu actionariat strain si-au câstigat laude pentru eforturile depuse de a creste credibilitatea mass-media intr-o regiune care se intinde de la Europa de Est la Balcani.
Încet, investitorii straini pe piata media, printre care, Axel Springer si WAZ din Germania, au indepartat cultura media de modelul care prevala in anii '90, cel al magnatilor locali sau al unei entitati politice care se folosea de mass-media pentru a-si promova interesele, fara a tine cont de realitate.
"Exista un real efort al grupurilor al investitorilor straini de a imbunatati calitatea jurnalismului”, confirma si Oliver Vujovic, directorul South East Europe Media Organization, o retea regionala, non-profit, de editori, directori din media, si jurnalisti care promoveaza practici jurnalistice profesioniste, subliniind totodata ca aceste grupuri sunt gata sa isi protejeze jurnalistii si nu cedeaza atât de usor la presiunea politica a celor care isi fac reclama.
WAZ, unul din cele mai mari grupuri media europene, a inceput sa activeze puternic in zona Balcanilor pe parcursul anilor '90, cumparând actiuni la ziare si reviste din regiune, in tari cum ar fi România, Bulgaria, Serbia, Macedonia si Rusia. Recent, grupul a intrat si pe piata televiziunii, cumparând actiuni la televiziunea de stat albaneza, Vizion, anul trecut. Acest trend ar putea avea un efect pozitiv asupra unor grupuri media cu actionariat local.
În Polonia, ziarele cu actionariat local au reusit sa ramâna competitive in pofida publicatiilor tiparite de Axel Springer si Mecom. Poate acest lucru se datoreaza, noteaza IHT, faptului ca Polonia a avut mass-media subterane infloritoare si o editura catolica puternica si independenta care au oferit o alternativa in timpul perioadei comuniste. Axel Springer are o prezenta puternica in Polonia, unde publica Fakt, un alt cotidian de mare tiraj, si unde stilul sau este considerat de expertii in mass-media ca senzationalist, cu o puternica tenta nationalista si prejudecati anti-germane, chiar daca grupul este unul german.
Probabil cel mai important test cu care se confrunta independenta ziarelor poloneze vine de la un actionar strain de pe piata media, Mecom, care detine Media Regionalne, un important grup regional media din Polonia. Mecom, care este cunoscut pentru reducerea cheltuielilor pe care le face, a fost atât de profitabil in Polonia, incât a decis sa isi extinda serviciile online. "Polonia este o piata foarte dinamica”, este de parere Truls Velgaard, director executiv la Mecom pentru Polonia, din 2006, care insista ca grupul la care lucreaza nu altereaza calitatea jurnalismului pe hârtie.
Potrivit IHT, cultura media a facut progrese fata de situatia din anii '90, atunci când grupuri occidentale s-au mutat pentru prima data spre Est in cautarea unui profit rapid. La acel moment, putini intreprinzatori locali erau suficient de bogati sa cumpere ziare cu traditie sau sa inceapa noi afaceri in media, iar piata era plina de oportunitati. Pe masura insa ce regiunea a devenit mai prospera, WAZ, Ringier si alte grupuri media s-au gasit in situatia de a concura cu moguli si politicieni locali care se folosesc de ziare pentru a-si promova propriile interese.
În unele regiuni, aceasta practica continua. "Acestor proprietari locali nu le-a pasat si nu le pasa de jurnalismul real”, sustine Nidzara Ahmetasevic, de la filiala din Bosnia-Herzegovina a Balkan Investigative Reporting Network, un grup de editori si de traineri care sprijina jurnalismul de investigatii. "Este cu adevarat deprimant sa lucrezi ca jurnalist in Bosnia-Herzegovina”, sustine Ahmetasevic, in conditiile in care, precizeaza ea, nu exista investitori straini pe piata media, asa ca „atunci când scrii un un articol esti intrebat cine ti l-a platit sau carui partid politic ii apartii”.
Mass-media din aceasta tara sunt atât de vulnerabile deoarece comunitatea internationala nu a avut nicidata o abordare unitara despre crearea unor mass-media independente aici si din cauza faptului ca nu exista investitori straini pe aceasta piata, adauga jurnalista. Hagger recunoaste aceste probleme insa ramâne optimist.
Compania a introdus o revista noua pe piata din România in fiecare din ultimii patru ani, potrivit site-ului sau, iar anul trecut a fost lansata pe piata Diva, o revista pentru femeia tânara din mediul urban. "Atâta vreme cât credem in jurnalismul de calitate si, in special, in jurnalismul de investigatie si critic – un fel de watchdog al democratiei – si atâta vreme cât românii ne cumpara ziarele, credem ca acest lucru poate avea o influenta pozitiva asupra societatii”, explica Hagger.
Trimite prin email
|
































Comentează acest articol