Loading ...Hillary Clinton a precizat in mod clar, in cursul primei sale vizite din regiune in calitate de secretar de stat, ca Orientul Mijlociu reprezinta din nou o prioritate pentru Washington, ea alaturându-se celor care au promis un ajutor substantial pentru Fâsia Gaza, in vederea refacerii caselor si infrastructurii distruse de aviatia israeliana, noteaza publicatia britanica The Times.
Vizita lui Clinton in Orientul Mijlociu a inceput cu chestiunea cea mai dificila si anume ce este de facut cu Gaza, totodata secretarul de stat american alaturându-se acelora care, cu ocazia conferintei de la Sharm el-Sheik, au promis ajutoare banesti substantiale pentru refacerea Fâsiei Gaza.
Vizita lui Clinton in Orientul Mijlociu a inceput cu chestiunea cea mai dificila si anume ce este de facut cu Gaza, totodata secretarul de stat american alaturându-se acelora care, cu ocazia conferintei de la Sharm el-Sheik, au promis ajutoare banesti substantiale pentru refacerea Fâsiei Gaza.
Problema insa nu sunt banii, mai ales ca, datorita ofertelor generoase din partea Europei si a statelor din Golf, au fost strânse rapid trei miliarde de dolari, mai mult chiar decât fusese solicitat, ci daca acesti bani vor aduce pacea mai aproape. SUA si partenerii sai au insistat asupra faptului ca nimic din acesti bani nu va ajunge la Hamas care controleaza Gaza, insa au fost mai putini clari in ce priveste modul cum vor fi cheltuiti acesti bani.
În conditiile in care Israelul blocheaza livrarile de otel si ciment, pe motiv ca ar putea fi folosite la fabricarea de arme, nu poate fi facut prea mult pentru repararea distrugerilor, iar daca adaugam aici un Hamas care nu a incetat sa lanseze rachete peste granita si care refuza sa recunoasca existenta Israelului, nu exista nicio garantie ca Israelul nu va lovi din nou cladiri reconstruite.
Hillary Clinton nu este singura care cauta iesiri din acest impas, George Mitchell, recent numitul emisar special al SUA, mergând inaintea ei in Israel si Cisiordania, unde a discutat cu ambele parti pentru a evalua optiunile unei redemarari a negocierilor de pace. Factiunile palestiniene au inceput discutiile pentru formarea unui guvern de coalitie, care ar putea include Hamas, in speranta de a rupe ciclul de respingeri si rezistenta care a cauzat suferinta atât de multor oameni din Gaza.
Politicienii israelieni, aflati acum in „chinurile negocierilor”, pentru a vedea cum se poate forma o coalitie stabila in urma unor alegeri neconcludente, trebuie sa prezinte propuneri proaspete. Exista o figura politica in regiune care ar saluta un cuvânt hotarâtor si anume Tony Blair. În ultimele 18 luni, fostul premier britanic a facut naveta prin Orientul Mijlociu, in calitate de reprezentant al Cvartetului.
Numirea sa a fost una controversata, fiind privita de critici drept o favoare pentru a-l ajuta sa treaca peste mostenirea din Irak. Nici rolul sau nu a fost mai putin controversat, menit fiind doar sa ofere consiliere in ce priveste dezvoltarea economica in Cisiordania, in timp ce nu a reusit sa câstige nici increderea israelienilor, decisi sa-l opreasca in a se exprima vis-a-vis de chestiuni mai largi, si nici pe cea a palestinienilor, care iau in nume de rau ceea ce ei considera un angajament mai putin decât full-time din partea lui.
Faptul ca Blair a asteptat un an si jumatate inainte de a efectua prima sa vizita in Gaza spune multe despre modul semidetasat cu care el abordeaza munca sa, releva ziarul britanic. Misiunea sa nu este una ieftina. Blair mentine un personal format din circa zece membri si a ocupat un etaj intreg la hotelul American Colony din Ierusalim, factura lunara pe care o plateste ridicându-se la milioane.
Blair petrece rar mai mult de o saptamâna pe luna in regiune iar acum trebuie sa furnizeze Cvartetului un semn vizibil de progrese politice si economice. Punctele de control israeliene au ramas in picioare de-a lungul Cisiordaniei, extinderea coloniilor evreiesti continua (luni, 2 martie, miscarea pacifista Peace Now, care face lobby contra colonizarilor, a raportat existenta unor proiecte de construire a cel putin 73.000 de locuinte in Cisiordania) iar asigurarile repetate conform carora un acord de pace este posibil inainte de sfârsitul lui 2008 nu au avut niciun efect.
Nu este numai vina lui Blair, mandatul sau fiind gresit, crede The Times. Nu a existat prea mult spatiu pentru intermediari iar odata cu reangajarea in regiune a Washingtonului si prezenta pe teren a lui Hillary Clinton si a lui Mitchell rolul lui Blair devine inutil. Exista o multime de alte joburi care au nevoie acuta de persoane cu talentele lui Blair, acesta având perspective politice in Europa, unele personale in domeniul credintei si unele practice in domeniul dezvoltarii, mai scrie ziarul britanic.
El a fost insa un pacificator de ocazie, cu un patron compromis. Acum exista oameni noi, cu capital politic si energie personala care sa se angajeze la aceasta sarcina urgenta iar Blair ar trebui sa se dea la o parte, incheie The Times.
Loading ...
Comentează acest articol