Loading ...România a insistat, la reuniunea Consiliului Afaceri Generale si Relatii Externe al UE (CAGRE), ca proiectul Nabucco sa fie mentinut pe lista de proiecte energetice prioritare ale Uniunii Europene si ca, fara Nabucco, tara noastra nu poate accepta adoptarea acestui pachet, a declarat luni (16 martie 2009) ministrul român de Externe, Cristian Diaconescu.
"Am indicat clar ca nu acceptam inlocuirea denumirii Nabucco cu cea de „proiecte privind coridorul sudic”. Nu este vorba despre o blocare; dialogul va continua atât in structurile Comisiei Europene, cât si in plan bilateral, dar nu este nevoie sa repet ca Uniunea Europeana a agreat deja proiectul Nabucco.
Acesta este un proiect prioritar, la 19 februarie ministrii Energiei si-au dat acordul, iar ulterior si Consiliul ECOFIN l-a aprobat. În opinia României, proiectul Nabucco corespunde in mod cert obiectivelor UE in materie de securitate energetica. Cum va spuneam, el figureaza printre proiectele de interconectare, dar in mod ciudat a disparut denumirea Nabucco. Nu stim in ce masura denumirea „proiecte privind coridorul sudic” contine sau nu proiectul Nabucco. Este o precizare necesara si nu stim carui interes politic serveste diminuarea modului in care este mentionat Nabucco in acest dosar", a aratat Diaconescu.
El a precizat ca, in cadrul reuniunii CAGRE, pozitia României a fost sustinuta de Austria, Polonia si Slovacia.
În plus, seful diplomatiei române a anuntat ca ministrul egiptean de Externe, Ahmed Aboul Gheit, care s-a intâlnit duminica seara cu sefii diplomatiilor Celor 27, s -a aratat interesat de o participare a tarii sale la proiectul Nabucco si, in general, de o cooperare cu România in domeniul energetic. Oficialul român a anuntat in aceasta privinta ca s -a convenit o intâlnire viitoare a ministrilor de Externe din cele doua tari, care va avea loc, foarte probabil, la Cairo.
Proiectul Nabucco, care s-a dorit a fi o alternativa la principalul furnizor de gaze al Europei, Rusia, a demarat la 11 octombrie 2002, la Viena, când cele cinci tari implicate – România, Austria, Bulgaria, Ungaria si Turcia – au semnat un acord de cooperare pentru infiintarea unui consortiu in vederea efectuarii unui studiu de fezabilitate privind crearea unei rute de transport al gazelor naturale.
Scopul proiectului, mentionat in Tratatul Cartei Energiei al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene pe 26 iunie 2003, era diversificarea surselor de aprovizionare cu energie a UE prin construirea unui gazoduct care ar fi urmat sa porneasca de la Marea Caspica, ocolind Rusia, si care urma sa transporte gaze naturale din Azerbaidjan si alte state din Asia Centrala inspre tarile din vestul Europei, traversând Austria, Ungaria, România, Bulgaria si Turcia.
Astfel, Nabucco trebuia sa transporte gazele din zona Marii Caspice si a Orientului Mijlociu catre Turcia, Bulgaria, România, Ungaria si Austria, ajungând pe piata Uniunii Europene.
În 2006, Comisarul european pentru energie si ministrii de resort din tarile care urmau sa fie traversate de gazoductul Nabucco au semnat, la Viena, un acord privind sprijinul politic si financiar care urma sa fie acordat proiectului, evaluat la acea data la 5,8 miliarde de dolari.
Potrivit proiectului, conducta ar fi avut o lungime de 3.300 de kilometri, iar lucrarile de constructie ar fi trebuit sa inceapa in 2009 si sa fie definitivate in 2012.
Punctul de pornire a gazoductului a fost stabilit la Erzurum, in Turcia, unde se intâlnesc conductele Baku-Tbilisi-Ceyhan, din Azerbaidjan via Georgia, si cea din Iran, si, dupa ce trecea prin Bulgaria, România si Ungaria, punctul final al conductei trebuia sa fie terminalul de la Baumgarten, in Austria.
Pe teritoriul României conducta ar fi trebuit sa urmeze ruta Bechet – Petrosani - Arad (continuata cu Szeged – Ungaria).
Proiectul trebuia sa fie realizat de o companie mixta, la care au participatii egale societati de gaze din cele cinci state partenere – Botas (Turcia), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Transgaz (România). Liderul companiei de proiect este grupul austriac OMV. Pentru acest proiect, contributia României ar fi de aproximativ 850 de milioane de euro, platiti in patru ani.
Proiectul trebuia sa fie realizat de o companie mixta, la care au participatii egale societati de gaze din cele cinci state partenere – Botas (Turcia), OMV (Austria), MOL (Ungaria), Bulgargaz (Bulgaria) si Transgaz (România). Liderul companiei de proiect este grupul austriac OMV. Pentru acest proiect, contributia României ar fi de aproximativ 850 de milioane de euro, platiti in patru ani.
Pe de alta parte, seful diplomatiei române a mentionat ca in sectiunea Afaceri Generale a reuniunii de luni (16 martie 2009) s-au dezbatut subiectele care se vor afla pe agenda Consiliului European din 19-20 martie. Astfel, reuniunea sefilor de stat si de guvern va avea ca teme prioritare raspunsul UE la actuala criza economico-financiara, securitatea energetica, pregatirea pozitiei comune a UE in domeniul schimbarilor climatice si parteneriatul estic.
În ce priveste România, pozitia ei este ca mentionarea in textul concluziilor summitului UE a unei referiri la evitarea introducerii unor restrictii din partea institutiilor bancare -mama la capitalizarea corespunzatoare a filialelor acestora reprezinta o tema extrem de importanta; partea româna va propune un text care sa fie adaugat la varianta initiala.
Tara noastra pune accentul mentionarea securitatii energetice a UE ca domeniu prioritar la nivel european, a mai adaugat Cristian Diaconescu.
Tara noastra pune accentul mentionarea securitatii energetice a UE ca domeniu prioritar la nivel european, a mai adaugat Cristian Diaconescu.
Loading ...
Comentează acest articol