Aderarea României la NATO si integrarea sa in Uniunea Europeana trebuiau sa faca de domeniul trecutului aplecarea acestui stat catre pretentii teritoriale si experienta sa proasta in ceea ce priveste respectarea drepturilor minoritatilor nationale, insa nu a fost sa fie asa. Ucraina, statul ne -membru cu cea mai buna cooperare cu Alianta Nord-Atlantica, a expulzat recent doi diplomati români dupa ce i-a acuzat de sprijinirea unor separatisti si de discreditarea imaginii Ucrainei in cadrul NATO, scrie, intr -un comentariu, Eurasia Daily Monitor.
În acest context, o vizita a presedintelui român Traian Basescu, planificata pentru zilele de 24 si 25 februarie, in regiunea Cernauti, a fost amânata pe termen nedefinit. Pentru unii reprezentanti ai presei ucrainene, aceasta vizita avea ca scop afirmarea pretentiilor nationaliste ale presedintelui român si prezentarii sale in campania electorala drept un „recuperator al pamânturilor românesti”.
Potrivit Eurasia Daily Monitor, care citeaza surse media ucrainene, diplomatii români au impulsionat organizatiile civice românesti in vederea crearii unei regiuni autonome a etnicilor români in regiunea Cernauti. Publicatia aminteste totodata ca Ucraina a exclus dintotdeauna crearea oricarei entitati autonome in afara Crimeii, problema autonomiei fiind una destul de sensibila.
Pentru sursa citata, relatiile dintre România si Ucraina nu au fost niciodata prea bune din 5 motive. În primul rând, scrie Eurasia Daily Monitor , nationalismul iredentist al României a penetrat intregul sau spectru politic, un exemplu fiind ca nationalistii extremisti s -au alaturat socialdemocratilor post-comunisti care au condus tara in anii 90. De asemenea, România a fost printre ultimele tari, alaturi de Rusia, care a recunoscut in 1997 granitele Ucrainei.
În al doilea rând, Ucraina si România nu au pus niciodata pe lista prioritatilor imbunatatirea relatiilor. Ucraina s-a concentrat pe Polonia si pe statele baltice, a incercat sa coopereze cât de bine posibil cu Rusia, a fost respinsa de UE si si-a intensificat relatiile cu SUA. Pe de alta parte, România s-a concentrat exclusiv pe relatiile cu Occidentul, intorcând spatele vecinilor sai estici, crede publicatia. În al treilea rând, România condamna politica Ucrainei de a-i considera la recensamânt pe moldoveni ca fiind un grup aparte ce nu are legatura cu românii.
Aceasta problema este intim legata de statutul Moldovei si de relatia istorica a Ucrainei cu enclava separatista Transnistria. Republica Socialista Sovietica Moldoveana a fost singura republica sovietica (cu exceptia Ucrainei) cu o populatie mai mare de etnici ucraineni decât de etnici rusi.
În al patrulea rând, in timpul presedintiei lui Leonid Kucima, Ucraina a inceput construirea unui canal pe Dunare, fata de care România s-a opus si pe care presedintele ucrainean l-a inaugurat la 26 august 2004.
În al cincilea rând, conflictul teritorial asupra Insulei Serpilor si a apelor sale teritoriale a fost decis doar in luna februarie in favoarea României dupa o investigatie de cinci ani a Curtii Internationale de Justitie.
Relatiile dintre România si Ucraina erau deja proaste inainte de scandalul privind spionajul. Procedând intr-o maniera neobisnuita, Ucraina a facut acest scandal public si s -a folosit de ocazie pentru a condamna sustinerea de catre România a separatistilor, intotdeauna o problema sensibila pentru Kiev. Pe de alta parte, România nu a facut acuzatii similare in ceea ce priveste faptul ca Ucraina ar spiona sau ar sustine separatistii.
Chiar daca niciuna dintre cele doua state nu va merge pâna la a -si rechema ambasadorii, relatiile vor cobori la un nivel foarte scazut, iar Ucraina isi va pierde un potential aliat in incercarea sa de a deveni membru NATO si UE, mai ales ca ambasadorii polonez, ceh si ungar i-au precizat Kievului ca aderarea la Alianta necesita „stabilitate politica” si „reglementarea problemelor comune cu vecinii”.
Comentează acest articol