Extinderea Organizatiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) creeaza potentiale pericole la adresa Rusiei si, in acelasi timp, slabeste aceasta organizatie in care „unii membri ii tin in spate pe altii”. Doar Washingtonului aceasta extindere ii ofera o buna sansa de „a struni” atât Rusia, cât si pe concurentii europeni, mai ales in conditiile actualei crize economice, noteaza marti (24 martie 2009) cotidianul rus Pravda.
Potrivit cotidianului rus, ultimele valuri de extindere a NATO nu erau deloc necesare, nefiind oportune nici din punct de vedere militar. Aceste extinderi au avut o singura logica geopolitica: sa consolideze pozitiile fostelor tari socialiste, iar apoi si ale fostelor republici din URSS, in zona influentei politice si economice a SUA. Ziarul rus afirma ca in NATO au intrat chiar si cele mai corupte si mai inapoiate tari.
Dupa invingerea URSS in urma cu 20 de ani, NATO nu a dorit sa se retraga de pe scena geopolitica, ci a continuat sa se extinda si sa „inventeze” tot felul de noi provocari carora trebuie sa le faca fata: de la proliferarea armelor nucleare, pâna la fundamentalismul radical si imprevizibilitatea Rusiei.
Reprezentantul permanent al Rusiei pe lânga NATO, Dmitri Rogozin, a atentionat Alianta in legatura cu rolul de „jandarm mondial” pe care si-l asuma. „Globalizarea NATO demonstreaza grabnicul sfârsit al acestei organizatii: niciuna dintre tarile care se invecineaza cu Alianta nu constituie o amenintare si de aceea blocul a inceput sa caute alte zone unde sa-si exercite forta”, a spus Rogozin.
Totodata, Rogozin considera ca la ora actuala extinderea NATO a fost stopata nu pentru ca membrii Aliantei si-au schimbat atitudinea fata de Rusia, ci pentru ca „vechii europeni” nu mai considera posibil ca din aceeasi suma de bani sa hraneasca mai multi oameni”.
„Stoparea procesului de extindere este dictata de motive obiective, cauzate de situatia interna din Alianta”, constata reprezentantul Rusiei.
De altfel, si marile puteri ale Europei nu contesta aceasta concluzie. Ele constientizeaza ca, in actuala criza economica, este necesar sa fie mentinuta vechea structura a Aliantei si nu intentioneaza sa „tina pe spatele lor aliati estici saraci si imprevizibili”.
Decizia Frantei de a reveni in structurile militare ale NATO nu inseamna o supunere oarba fata de strategia SUA, subliniaza Pravda. Astfel, ministrul francez al apararii, Herve Morin, a dat clar de inteles ca Franta se pronunta impotriva unei extinderi a NATO spre Est care sa nu tina cont de interesele Rusiei si fara consultatii prealabile cu Moscova. „Astfel de lucruri nu pot fi decise fara consultari cu vecinii nostri rusi”, a spus ministrul francez.
La rândul sau, premierul francez Francois Fillon a subliniat ca relatiile dintre Moscova si Bruxelles nu trebuie sa fie subminate de o extindere accelerata a Aliantei. „Tocmai din aceasta cauza Franta si Germania s-au pronuntat impotriva deciziilor care prevad extinderea Aliantei cu Georgia si Ucraina”, a spus Fillon, legând pentru prima data in mod deschis refuzul de a acorda Tbilisi si Kievului Planul pentru Aderare la NATO /MAP/ de relatiile cu Rusia.
Pravda aminteste ca NATO fusese infiintata prin Tratatul de la Washington din 4 aprilie 1949 si reunea initial 12 tari din America de Nord si Europa Occidentala. La sfârsitul anilor 1980, NATO numara 16 membri, insa din 1999 a inceput extinderea Aliantei spre Est. Acum, la coada stau Albania si Croatia. Potrivit cotidianului rus, niciuna dintre tarile nou-admise in Alianta nu constituie o putere in plan militar. În schimb, toate sunt aliati fideli ai SUA.
Folosindu-se de ele, Washingtonul vrea sa-si „clarifice” relatiile cu Rusia si concurentii europeni. Totusi, americanii ar trebui sa tina minte ca, atunci când un balon este umflat la infinit, in final acesta se sparge si se transforma in ceva amorf, atentioneaza ziarul rus.
Loading ...
Comentează acest articol