Loading ...Azi, summitul G20 de la Londra, mâine summitul NATO de la Strasbourg. Daca va gânditi ca G20 este un cadru excentric, ar trebui sa va uitati la NATO care, la momentul in care isi celebreaza 60 de ani de existenta, este incapabila sa isi anunte noul secretar general ca urmare a opozitiei Turciei fata de alegerea premierului danez Ander Fogh Rasmussen, din cauza unor benzi desenate satirizându-l pe profetul Mahomed, indeamna cotidianul britanic The Independent.
SUA si Marea Britanie sunt in dezacord cu majoritatea restului membrilor Aliantei cu privire la nivelul angajamentului militar in Afganistan, acuzându-i pe acestia mai mult sau mai putin voalat de lasitate, pentru ca, asemenea germanilor, se dau inapoi de la luptele reale.
Totodata, intre vechii membrii ai Europei de Vest si noii membri din Europa de Est exista un dezacord cu privire la cum sa trateze Rusia si daca sa incurajeze Ucraina sa adere la structurile Aliantei.
Spania s-a retras fara a se consulta de la misiunea in Kosovo si chiar si vestile bune, cum ar fi intoarcerea Frantei in structura de comanda a NATO, au generat sentimente amestecate cu privire la motivatia acesteia. Daca NATO ar fi fost o familie, ea ar fi devenit una disfunctionala, iar daca ar fi fost o afacere, am fi spus ca i-a venit vremea sa falimenteze, este de parere publicatia britanica.
Analogia cu familia serveste probabil cel mai bine atunci când vine vorba de summitul din 3 aprilie, deoarece, in pofida tuturor antagonismelor reciproce si a geloziilor, membrii NATO vor sa dea impresia ca fac parte dintr-o unitate mai larga. De asemenea, fara indoiala ca, intr-un mod asemanator cu ceea ce se va intâmpla joi (2 aprilie 2009) la G20, va fi gasita o formula verbala pentru a aplana din diferente.
Participantilor reticenti la aventura NATO in Afganistan li se va cere sa contribuie cu consultanti civili si cu bani in locul luptelor, cearta privind noii membri va fi amânata pentru o alta zi, antagonismele cu Rusia puse de-o parte, iar Turcia temperata. Cu toate acestea, analogia cu o afacere care s -a prabusit pare mai pertinenta pentru a caracteriza NATO, in opinia ziarului britanic.
Alianta a fost creata cu un scop precis, pentru se opune Uniunii Sovietice. Odata cu prabusirea acesteia , ea si-a pierdut scopul. Pentru a continua, partenerii si birocratia sa i-au inventat doua scopuri, ambele dovedindu-se in timp gresite, scrie The Independent.
Unul a fost de a extinde Alianta pentru a ingloba noile tari eliberate ale Europei de Est si a-si redefini obiectivele ca promotor al democratiei, mai degraba decât ca un simplu pact de securitate menita sa protejeze Occidentul.
Al doilea scop a fost reinventarea sa, de la o alianta defensiva, limitata exclusiv la Europa, la o organizatie militara ofensiva, capabila sa opereze in afara teatrului sau traditional de operatiuni, in locuri cum ar fi Africa si Afganistan. Prin politizarea scopului sau, pentru a promova democratia in fostele state sovietice, NATO a intrat in disputa directa cu Rusia, atitudine in privinta careia jumatate din membrii sai se opun si cred ca este prost directionata.
Impactul aventurii din Afganistan s-a dovedit si mai distructiv pentru NATO, in conditiile in care, desi toata lumea a semnat pentru eliberarea tarii de talibani si extirparea radacinilor Al Qaida, dupa atacurile de la 11 septembrie 2001, putine state au fost pregatite – si mai putine au beneficiat de sustinerea publicului – pentru a se implica intr-o ocupatie pe termen lung a tarii.
Pentru The Independent, aceasta cale nu are nici un viitor. NATO trebuie sa dea inapoi si sa porneasca din nou. Dincolo de Afganistan, ramân probleme reale de securitate in Europa si la granitele sale, din partea unor state aflate in colaps s-au a unor elemente distructive, pe care NATO trebuie sa le abordeze. Exista, de asemenea, uriasa provocare a dezarmarii pe care administratia Obama si Rusia se arata acum dispuse sa o abordeze.
O Alianta angajata fata de apararea reciproca si fata de dezarmare este o alianta care are in mod real un scop. Ceea ce nu va functiona va fi o alianta menita sa propage o evanghelie politica sau una care vede in NATO un politist mondial. La 60 de ani, NATO poate fi comparata cu industria auto, confruntata cu perspectiva retragerii la pensie sau a unui nou inceput. Vechea viata nu mai este acceptabila, potrivit The Independent.
Loading ...
Comentează acest articol