Loading ...Europa, intr-o masura chiar mai mare decât SUA sau Marea Britanie, este prinsa acum de furtuna financiara globala, iar daca economia mondiala va suferi inca o lovitura in lunile ce urmeaza, comparabila cu prabusirea Lehman Brothers, este probabil ca acea lovitura sa implice o criza in zona euro.
Este oare posibil ca Europa, ale carei cele mai mari economii – Germania, Franta si Italia – nu au cunoscut un boom imobiliar si al creditelor in stilul anglo-saxon, sa aiba chiar mai mult de suferit decât Marea Britanie sau Statele Unite?, se intreaba ziarul britanic The Times. Economiile tarilor din zona euro se confrunta cu dificultati din cele mai grave.
Drept marturie a acestui lucru sta si faptul ca Brian Lenihan, ministrul de finante al Republicii Irlandeze, si-a anuntat cel de-al doilea buget de urgenta din decursul al doar sase luni, impunând cresteri drastice ale impozitelor, reduceri ale pensiilor si salariilor, in vreme ce tara are in continuare cel mai mare deficit bugetar din zona euro, scrie The Times.
Însa si Yannis Papathanassiou, omologul sau grec, se afla intr-o situatie dificila: creditul tarii sale a fost clasificat cu doar putin deasupra statutului de „junk”, economia Greciei fiind descrisa, pe buna dreptate, de revista germana Stern drept „pe marginea prapastiei falimentului”.
În acelasi timp, Pedro Solbes, respectatul ministru spaniol de finante, a fost demis luni, in urma prabusirii unei economii si a unui sistem bancar despre care cu doar câteva saptamâni in urma se spunea ca ar fi fost invulnerabile. Iar Peer Steinbrück, ministrul german al finantelor, conduce cea mai slaba economie a unei mari puteri, in afara Japoniei.
Posibilitatea ca Europa sa aiba chiar mai mult de suferit decât Marea Britanie sau Statele Unite pare atât de nedreapta incât multi politicieni, oameni de afaceri si finantisti presupus nesentimentali, refuza sa creada in existenta ei.
Însa o asemenea atitudine copilareasca nu a putut niciodata conduce pietele financiare internationale, potrivit ziarului britanic. Performanta economica trebuie evaluata in mod obiectiv, fara vorbaria despre greseli si consecinte, atât de raspândita in ziua de azi, crede The Times.
Zona euro se confrunta cu trei amenintari mai grave decât cele de care se lovesc SUA sau Marea Britanie: vulnerabilitatea economiei Germaniei in fata exporturilor tot mai scazute, instabilitatea financiara din Europa de Est si tensiunile accentuate dintre centrul si periferia zonei euro. Posibilitatea ingrijoratoare este aceea ca, intre momentul de fata si alegerile din Germania de la 27 septembrie, aceste 3 pericole separate, dar care se potenteaza unul pe altul, s-ar putea uni intr-o furtuna teribila.
Recesiunea a lovit Germania mult mai grav decât oricare alta economie, in afara Japoniei. PIB-ul a scazut cu 8,2% in trimestrul al patrulea al anului trecut, in vreme ce PIB-ul Marii Britanii a scazut cu doar 6%. Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica (OECD) prevede o continuare a declinului din Germania, cu 9,6% in primul trimestru al anului 2009, in vreme ce PIB-ul Marii Britanii va scadea cu doar 5,4%.
Este de asteptat ca, per ansamblu, in anul 2009, economia germana sa sufere o scadere de 5,3%, in comparatie cu scaderea economiei britanice, de doar 3,7%. Pentru anul 2010, se preconizeaza ca Germania sa aiba cea mai mare rata a somajului din G7, in vreme ce Marea Britanie o va avea pe cea mai mica, in afara Japoniei.
Germania a fost la fel de expusa boom-ului si apoi prabusirii ca si Marea Britanie sau Statele Unite. Diferenta esentiala consta in faptul ca ea s-a bazat pe boom-ului creditelor si pe cel imobiliar din tari precum Spania, Ungaria, Rusia, Irlanda, Scandinavia – si Marea Britanie -, asupra carora nu avea niciun fel de control, noteaza The Times. Astfel se ajunge la cea de a doua problema a Europei: prabusirea financiara din Europa Centrala si de Est.
În decursul ultimilor zece ani, Ungaria, România, Bulgaria si statele baltice au sporit semnificativ cantitatea imprumuturilor, mult prea mult in comparatie cu veniturile nationale, apreciaza ziarul britanic. Pentru ca situatia sa fie chiar mai grava, o foarte mare parte dintre aceste imprumuturi au fost contractate in monede straine – 70% dintre ipotecile si imprumuturile pentru automobile din Ungaria sunt in euro sau in franci elvetieni.
Astfel, o crestere accentuata a monedei unice europene in raport cu monedele locale ar putea impinge multe familii si afaceri din aceste tari spre faliment. Din acest motiv, guvernele Europei Centrale au incercat cu disperare sa isi apere monedele, solicitând sprijinul Fondului Monetar International (FMI) si reactionând cu bucurie la sporirea resurselor FMI, asupra careia s-a cazut de acord saptamâna trecuta, in cadrul summitul G20.
Însa experienta sugereaza ca incercarile de aparare a monedelor nationale bazate de programe sustinute de FMI au rareori succes. Într-adevar, in mod normal FMI ii forteaza pe cei care fac imprumuturi sa-si devalorizeze monedele, asa cum a procedat in cazul tuturor tarilor asiatice si latino-americane.
Este greu de spus de ce China, India si Brazilia, bucurându-se de o influenta tot mai mare asupra FMI, ar cadea de acord asupra unor reguli radical diferite in cazul europenilor care fac imprumuturi, crede The Times.
De aici decurge cea de a treia vulnerabilitate a Europei: tensiunile din cadrul zonei euro. În vreme ce situatia financiara din Europa Centrala a zilei de azi este, in general, mai grava decât cea din Asia anilor 1990, europenii se bucura de un avantaj imens – ei se pot baza pe un „unchi bogat”: contribuabilul german.
Nu a existat nicio sansa ca Japonia sau China sa intervina pentru salvarea Thailandei, a Coreii de Sud sau a Indoneziei, insa s-ar putea presupune ca Europa – in definitiv, contribuabilul german – va sprijini datoriile Europei Centrale. Problema ridicata de aceasta posibilitate incurajatoare consta in faptul ca o criza financiara in Europa Centrala si in Austria ar agrava in mod ingrijorator tensiunile deja evidente in zona euro.
Economiile irlandeza, greaca si portugheza se afla deja in cadere libera, drept consecinta a prabusirii pietelor imobiliare, agravata de impactul costisitoarei monede unice europene asupra exporturilor si turismului. Spania pare si ea din ce in ce mai vulnerabila in fata acestor probleme. În pofida acestor aspecte, o criza existentiala a zonei euro ramâne putin probabila.
In extremis, Germania ar acorda, aproape cert, sprijinul necesar. Dar sa presupunem ca ar trebui pregatit un pachet de urgenta, in decursul unui singur sfârsit de saptamâna, ca raspuns fata de criza europeana. Este, oare, evident ca Uniunea Europeana si Germania s-ar descurca mai bine decât a facut-o guvernul american dupa prabusirea Lehman, in luna septembrie?
Aceasta este intrebarea pe care pare sa nu o ridice nimeni – fapt ce o poate transforma in cel mai mare risc cu care se confrunta economia globala in ziua de azi, conchide The Times.
Loading ...
Comentează acest articol