Loading ...În capitala Moldovei, Chisinau, numarul mare de santiere de case in constructie este inselator. Departe de a reflecta sanatatea economica reala a tarii – in pragul asfixiei -, fatadele tencuite indica doar ca proprietarul este plecat la lucru in strainatate. Aceasta migratie masiva a mentinut Moldova pe linia de plutire de la dezmembrarea URSS, in 1991. Pentru cât timp?, se intreaba retoric autorul unui articol aparut in cotidianul francez Le Monde.
Tara eminamente agrara, vechiul „rezervor de fructe” al Uniunii Sovietice risca sa suporte din plin consecintele crizei economice mondiale. Caci Moldova sufera de o hemoragie demografica. În 2008, din cauza lipsei de locuri de munca, cel putin 350.000 de moldoveni au plecat sa lucreze in strainatate, adica 10% din populatia totala.
„Anul trecut, cei care lucreaza in strainatate au trimis in Moldova 1,22 miliarde de euro, adica 38% din PIB!”, spune Ghenadie Credu de la Organizatia internationala pentru Migratie (OIM). În lume, doar Tadjikistanul depinde mai mult de muncitorii sai expatriati.
În contextul crizei economice, reducerea transferurilor de bani si chiar intoarcerea muncitorilor plecati ar putea sa destabilizeze tara situata intre România si Ucraina. „Este o bomba sociala cu intârziere – spune Credu. Moldovenii care au luat drumul Europei vor ramâne probabil acolo, insa 60% dintre cei care au plecat lucreaza in Rusia si Ucraina, mai ales in constructii. S-au intors iarna trecuta si, din cauza crizei care a intervenit acolo, risca sa ramâna aici, neavând altceva mai bun de facut.”
Degeaba vom cauta vreo referire la acest fenomen in campania electorala pentru alegerile parlamentare din 6 aprilie, care au avut ca rezultat victoria zdrobitoare a Partidului Comunistilor (PCM), la putere din 2001. „Autoritatile s-au facut ca ignora criza”, afirma Vasile Botnaru, redactor-sef la radio Europa Libera. Partidul presedintelui Vladimir Voronin a preferat sa laude „stabilitatea” Moldovei, „inscrisa pe calea integrarii europene”.
O stabilitate care are insa un pret, potrivit Le Monde: „Pentru a mentine leul, moneda nationala, stabil pâna la alegeri, autoritatile au luat din rezervele de valuta”, adauga Botnaru. În trei luni, Banca centrala ar fi cheltuit o treime din cele 100 de milioane de dolari de care dispunea; unii oficiali de la Chisinau cred chiar ca tara e amenintata de incetarea de plati.
Opozitia liberala ar fi putut sa profite de acest context economic degradat. Dar, dimpotriva, ea s-a divizat, fragmentându-se intr-o multime de formatiuni diferite. În aceste conditii, Vasile Botnaru se intreaba: „Dar daca opozitia a preferat sa-i lase pe comunisti sa gestioneze consecintele dezastruoase ale crizei?” Fara proiecte si in absenta unui leader, opozitia liberala nu a stiut sa faca diferenta.
Toate partidele – si cele comuniste – se pronunta in favoarea integrarii europene; toate pledeaza pentru intoarcerea in sânul Moldovei a Transnistriei, regiunea separatista sustinuta de Moscova din 1991. În plina criza, cursa electorala a capatat o nuanta populista: comunistii au promis o crestere a pensiilor cu 20% din aprilie; liberalii au replicat anuntând un salariu mediu de 500 de euro pe luna, fata de 174, in prezent.
În acest joc al promisiunilor, comunistii au fost mai convingatori, este de parere ziarul francez. „E preferabil sa avem de-a face cu comunistii lui Voronin si sa-i facem sa se apropie de noi, putin câte putin, decât sa avem un interlocutor nesigur”, recunostea un diplomat european in functie la Chisinau. Spargerea opozitiei nu este singura explicatie a victoriei zdrobitoare a comunistilor in alegeri.
Folosirea „resurselor administrative” ale statului si monopolul PCM asupra celei mai mari parti a presei scrise si vorbite le-au permis sa-si domine adversarii, precizeaza Le Monde. La anuntarea rezultatelor, rata de participare de 60% anuntata de autoritati pentru scrutinul de duminica a fost prezentata ca o dovada a falsificarii alegerilor.
Pentru ca sute de mii de moldoveni din strainatate n-au putut sa voteze din cauza lipsei reprezentantelor diplomatice in tarile unde muncesc, insemna ca, la participarea anuntata, 80% dintre alegatorii din Moldova ar fi fost la vot. Este o rata pe care opozitia o considera extravaganta.
Fara indoiala, electoratul traditional comunist – mai ales pensionarii si cei din mediul rural – a ramas credincios comunistilor. Însa intelectualitatea din capitala si studentii se simt tot mai stânjeniti in Moldova lui Vladimir Voronin, derutati de manevrele diplomatice ale regimului intre Bruxelles si Moscova. Pentru ei, promisiunile de „stabilitate” ale PCM sunt sinonime cu inertia, releva in final Le Monde.
Loading ...
Comentează acest articol