Abonează-te la:
Newsletter
| Articole
| Comentarii
| Ştiri prin email
Protestele tinerilor din Moldova au fost ajutate de Internet si celulare
9 aprilie 2009
O multime formata din peste 10.000 de tineri moldoveni s-a materializat parca din neant marti, la Chisinau, pentru a protesta impotriva conducerii comuniste a Republicii Moldova. Marea de tineri care s-a revarsat reflecta prapastia adânca de generatie care s-a creat in fostul stat sovietic, iar protestatarii au folosit instrumentele generatiei lor, reunind participantii prin SMS-uri, Facebook si reteaua de socializare Twitter, scrie ziarul The New York Times, in editia de miercuri.
Protestatarii si-au creat propriul „tag” de cautare pe Twitter, care i-a chemat pe moldoveni sa se alature si sa stimuleze noi evenimente pe serviciul Twitter de new media, astfel incât oameni din lumea intreaga sa poata urmari actiunile lor.
Ziarul american aminteste ca protestele au inceput luni, in conditiile in care doua miscari de tineret, Hyde Park si Think Moldova au facut apel la oameni sa se adune la un eveniment intitulat „Nu sunt comunist”.
Natalia Morar, unul dintre liderii Think Moldova, a descris actiunea pe blogul ei drept „6 oameni, 10 minute de cautare rapida a unei solutii si luare a deciziei, mai multe ore de raspândire a informatiei prin retele, Facebook, bloguri, SMS-uri si e-mailuri.”
În acest fel, a mai scris ea: „15.000 de tineri au iesit in strada. Potrivit lui Evgheni Morozov, specialist in tehnologie si politica la Open Society Institute din New York, un grup care lucreaza cu miscari democratice din lumea intreaga si care a fost activ in fosta URSS si in Europa de Est, Faceboog si Twitter au jucat in mod evident un rol major in proteste.
Mihai Moscovici, care asigura update-uri in engleza pe tot parcursul zilei pe Twitter, a afirmat ca protestele nu au intentionat niciodata sa vireze spre violenta. „Daca aceste lucruri ar fi fost planuite anticipat, s-ar fi folosit cocktailuri Molotov si alte materiale similare”.
Dupa ce sute de relatari din propriile surse s-au revarsat pe Internet via Twitter, serviciul de Internet de la Chisinau a fost brusc intrerupt.
Desi nu au existat indicii ca autoritatile vor ceda in fata vreunei cereri a protestatarilor, in opinia directorului moldovean de teatru Mihai Fusu, un rezervor de energie politica si-a croit calea in viata publica. „Moldova este ca un borcan inchis ermetic, iar tinerii vor mai mult acces la Europa”, a afirmat Fusu, precizând: „Toti stiu ca Moldova este cea mai mica, mai saraca si mai degradanta tara.
Tinerii vorbesc despre faptul ca doresc libertatea, Europa si o viata diferita”. Tinerii folosesc tot mai mult Internetul pentru a mobiliza politic. New York Times aminteste ca celularele si SMS-urile au ajutat la intensificarea protestelor din Ucraina, in 2004, si Belarus, in 2006.
Cu toate ca se astepta ca Partidul Comunistilor sa câstige alegerile parlamentare din 6 aprilie, rezultatul obtinut de formatiune a fost mai puternic decât s-a crezul, iar liderii din opozitie au acuzat guvernul de frauda electorala.
Desi observatorii din partea UE si OSCE au incercat, dupa cât se pare, sa accepte votul drept corect, cu toate ca si-au exprimat unele ingrijorari privind amestecul autoritatilor, rezultatele au fost profund dezamagitoare in capitala Moldovei, unde comunistii au pierdut al doilea tur de scrutin al alegerilor municipale din 2007, noteaza New York Times. În spatele confruntarii se afla o divizare in cadrul populatiei Moldovei, este de parere ziarul american.
Desi colapsul URSS a adus beneficii unei mari parti din Europa de Est, in Moldova el a generat declin economic si instabilitate. În 2001, cetatenii furiosi au sprijinit revenirea comunistilor si a programelor lor sociale. Cu toate acestea, Moldova a ramas extrem de saraca, iar tinerii au plecat in strainatate pentru a munci.
Ei au vazut in Occident cea mai buna cale pentru stabilitatea economica si au sfidat guvernul lui Voronin cerând o integrare mai strânsa cu România, releva publicatia americana.
Potrivit ziarului britanic The Times, salariul mediu lunar este de numai 350 de dolari, iar miile de moldoveni plecati in strainatate au expediat acasa 1,6 miliarde de dolari, anul trecut, aproape cât bugetul de stat.
Criza financiara globala a desfiintat insa multe locuri de munca din strainatate, trimitând acasa multi dintre tinerii moldoveni, iar orizonturile lor s-au ingustat brusc, a apreciat Carroll Patterson, care isi sustine doctoratul pe tema schimbarilor economice din Moldova.
„Nu as numi-o miscare anticomunista. Este vorba in realitate de o presiune de generatie. Nu se pune cu adevarat problema comunisti versus opozitie, ci bunici versus nepoti”, a spus Patterson, citata de New York Times. Singurul lider strain care a felicitat Moldova dupa scrutinul de duminica a fost presedintele rus Dmitri Medvedev, noteaza The Times care aminteste ca presedintele rus a incercat recent sa medieze o solutionare a „conflictului inghetat” dintre Moldova si Transnistria care si-a declarat independenta in 1990.
Partidul Comunistilor din Moldova a fost puternic pro-rus pâna in 2005 când, brusc, a adoptat o politica pro-europeana in contextul furiei locale generate de negocierile privind Transnistria, multi temându-se ca s-ar acorda prea multa putere Moscovei.
Partidul a facut campanie angajându-se sa construiasca o „Moldova europeana”, desi tara ramâne puternic dependenta de Rusia pentru furnizarile de gaze si alte materii prime, subliniaza The Times.
Publicatia britanica mai noteaza ca doua treimi din populatia de 3,8 milioane de locuitori sunt români si pastreaza relatii strânse cu tara vecina România, membra in UE. Basarabia a facut parte din România pâna când Stalin a anexat-o URSS in conformitate cu pactul Molotov-Ribbentrop, incheiat cu Germania lui Hitler, in cel de-al Doilea Razboi Mondial, aminteste The Times.
Se prevede ca Moldova sa adere la programul de asistenta al Parteneriatului Estic al UE, luna viitoare, impreuna cu alte cinci foste republici sovietice, mai scrie The Times. The Independent releva ca protestatarii au fluturat steaguri ale tarii vecine România, stat membru in UE cu care Moldova are legaturi de limba si cultura.
Ziarul mai precizeaza ca partidele de opozitie doresc sa vada o integrare mai strânsa cu UE si cu România in mod special, precum si un guvern mai transparent si mai democratic in tara.
Desi se considera ca executivul moldovean este unul dintre ultimele guverne comuniste din Europa, analistii spun ca el aduce un tribut nesincer idealurilor marxiste, folosind aceasta eticheta doar in chip de cale convenabila pentru a câstiga simpatie in rândul segmentelor mai vârstnice ale populatiei.
Cu toate ca Vladimir Voronin nu va putea obtine al treilea mandat de presedinte, se asteapta ca el sa ramâna influent, mai scrie ziarul, in opinia caruia majoritatea protestatarilor sunt studenti hotarâti sa vada un guvern mai modern si mai eficient. Desi Rusia considera Moldova in sfera ei de influenta, Chisinaul a fost dornic sa dezvolte realtii cu UE.
Pentru UE este deosebit de ingrijoratoare soarta regiunii separatiste Transnistria, nerecunoscuta international, dar care isi are propriul guvern si propria moneda. Potrivit The Independent, situatia aminteste intr-un fel de evenimentele din Osetia de Sud in contextul escaladarii din vara trecuta a conflictului dintre Rusia si Georgia, desi putini observatori se asteapta la izbucnirea unui conflict militar la scara deplina, similar.
Trimite prin email
|
































Comentează acest articol