Reactia dura a Rusiei la protestele antiguvernamentale violente din aceasta saptamâna din capitala Moldovei tradeaza temeri adânc inradacinate, conform carora criza economica globala ar putea declansa proteste de masa chiar pe strazile Moscovei, comenteaza vineri Reuters ultimele evolutii din fostul spatiu sovietic.
Multimi de studenti moldoveni, denuntând o posibila fraudare a alegerilor legislative de catre comunisti, si-au croit marti drum catre sediul Parlamentului de la Chisinau, incendiindu-l. Autoritatile au raspuns cu masuri represive si arestari in masa.
Pentru clasa conducatoare rusa, protestele au reinviat amintiri urâte, cu manifestatii de strada ce au rasturnat de la putere regimurile proruse din fostele republici sovietice Ucraina si Georgia si au creat temerea ca multi tineri rusi ar putea scapa intr-o buna zi de sub controlul Kremlinului.
Ministrul de externe Serghei Lavrov i-a descris pe protestatarii care au rascolit parlamentul drept „organizatori de pogrom” pusi pe distrugerea tarii. Ziarul oficial Rossiiskaia Gazeta a acuzat Occidentul pentru cele intâmplate si a avertizat asupra riscului declansarii unui razboi civil in Moldova.
„Autoritatile de la Moscova se tem de proteste de masa spontane in regiune si din acest motiv televiziunea rusa pune ceea ce se intâmpla acolo intr-o lumina complet negativa”, a declarat Dmitri Oreskin, analist politic din capitala rusa.
„Este bine pentru Kremlin sa arate (propriei populatii) consecintele (negative ale) protestelor oamenilor pentru a justifica de ce (autoritatile ruse) trebuie sa aiba o atitudine dura (in tara)”, a adaugat analistul rus. Moscovitii s-au abtinut pâna acum de la proteste majore, dar adâncirea crizei economice ridica temerea ca muncitorii din centrele industriale ale Rusiei unde fabricile au concediat oameni si au taiat din salarii, ar putea lua drumul protestelor de strada.
Ca si in cazul „Revolutiei rozelor” din Georgia in 2003 si a Revolutiei portocalii din Ucraina un an mai târziu, presa rusa i-a catalogat pe protestatari ca fiind iresponsabili si indusi in eroare de agenti occidentali, in principal de catre români.
Televiziunea rusa a descris protestele drept pogromuri si a invitat o serie de analisti sa explice „provocarile din exterior”. Protestatarii au fost numiti chiar „teroristi” de presedintele adjunct al Comisiei pentru politica externa din Duma de Stat.
Sloganele scandate si drapelele arborate (ale României si ale Uniunii Europene) la Chisinau ne-au tulburat profund”, a declarat ministrul rus de externe Serghei Lavrov agentiei RIA Novosti.
În plan intern, Kremlinul a reactionat la asa numitele „revolutii colorate” prin limitarea severa a opozitiei si prin infiintarea propriilor organizatii de tineret, care au scos in strada zeci de mii de tineri purtând tricouri cu imaginea liderilor Rusiei. Batalioanele de tineret ale Kremlinului sunt mai putin active de la plecarea lui Vladimir Putin de la presedintie, insa opozitia, supusa timp indelungat presiunilor, a ramas slaba si fracturata.
Când popoarele ies in strada intr-o fosta republica sovietica, media occidentale presupun automat ca drepturile oamenilor au fost calcate in picioare, dar in Rusia toata lumea crede ca Vestul isi baga nasul unde nu-i fierbe oala, a apreciat editorul jurnalului Rusia in Afacerile Globale, Fiodor Lukianov.
„Rusia crede ca e vorba de o provocare clara, o incercare de a utiliza forta pentru a schimba rezultatul alegerilor… Rusia s-a opus dintotdeauna oricarei incercari de schimbare prin forta a status quo-ului”, a adaugat el.
Loading ...
Comentează acest articol