Loading ...Pentru prima oara in istoria recenta, „greii” monitorizarii electorale internationale – Biroul OSCE pentru Institutii Democratice si Drepturile Omului (ODIHR), Consiliul Europei si Parlamentul European – au cazut de acord cu observatorii din CSI condusi de Rusia: alegerile parlamentare care au avut loc duminica in Moldova s-au desfasurat mai mult sau mai putin in conformitate cu normele acceptate, scrie Louis O'Neill, ambasador OSCE si sef al misiunii in Moldova intre anii 2006-2008, in articolul sau din cotidianul The Moscow Times.
Cu toate acestea, actele de violenta si de vandalism la care au instigat provocatorii au izbucnit la Chisinau, in urma unor vaste, pasnice si spontane proteste ale opozitiei.
La scurta vreme dupa ce focul din Parlament a fost stins, ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a vorbit despre „rara demonstratie de unitate” a celor doua grupuri de observatori, aflate de obicei in conflict; de asemenea, el a adaugat ca cererea de a se organiza inca un tur de scrutin este „cu totul lipsita de justificare”.
Unele voci ar putea argumenta – asa cum a facut Emma Nicholson, membra britanica a Parlamentului European - ca incalcarea regulilor privitoare la alegeri a fost ignorata din cauza influentei pe care o exercita Rusia in cadrul OSCE. Însa sondajele de opinie (exit poll) realizate de occidentali si interpretate de un respectat analist politic moldovean au indicat un procent de 45% din voturi câstigat de comunisti.
Cifra se situa in afara marjei de eroare pentru un asemenea sondaj, insa nu cu foarte mult. Chiar si analistul cunoscut pentru scepticismul sau, Vladimir Socor, a vorbit despre „Cele 10 motive pentru care Partidul Comunistilor a câstigat din nou alegerile din Moldova” doar unul dintre cele zece motive facând referire la puterea celor aflati acum la conducere si nereguli pre-electorale.
Prin urmare, partidelor de opozitie le revine acum sarcina de a -si sustine acuzatiile, potrivit carora mii de „suflete moarte” au votat duminica pentru comunisti. Comisia Electorala Centrala din Moldova a promis ca isi va deschide registrele si listele de alegatori spre a fi cercetate de opozitie.
În cele din urma, una dintre parti va fi declarata câstigatoare a acestor alegeri si va forma un Parlament nou, care la rândul sau va alege presedintele tarii, scrie O'Neill. Dincolo de alegeri si de protestele recente, exista o imensa schimbare demografica si de generatie – tendinta ce poate fi observata nu doar in Moldova, ci si in alte foste republici sovietice, pe masura ce acestea isi redescopera si reafirma identitatea nationala.
Potrivit sondajelor de opinie de la iesirea din sectiile de votare, cei mai multi dintre moldovenii care au votat pentru comunisti sunt in vârsta, din mediul rural si mai putin educati. De asemenea, ei privesc cu „duiosie” amintirile legate de „vremurile stabile” in care Moldova era republica sovietica. Alegatorii care au votat pentru opozitie tind sa fie tineri, din mediul urban, educati si atrasi mai curând de Europa si de un viitor al integrarii in structurile internationale.
O scindare similara este vizibila la nivel demografic si in cazul regiunii separatiste, pro-ruse, Transnistria. Aceasta inclina semnificativ in directia Rusiei, spre deosebire de restul Moldovei, care pare sa tinda mai curând spre Occident. Cu fiecare zi ce trece, relatiile dintre cele doua regiuni au devenit tot mai tensionate, opineaza fostul ambasador al OSCE in Moldova.
Statele Unite ale Americii, alaturi de aliatii lor europeni, doresc o Europa calma si democrata. Rusia doreste sa aiba garantii in domeniul securitatii, printre care se numara si stoparea extinderii NATO si garantarea faptului ca este inconjurata de ceea ce ea defineste si percepe a fi „tari prietenoase”. Refuzul Rusiei de a-si retrage trupele si armamentul din Transnistria a complicat procesul de ratificare al Tratatului adaptat privind Fortele Conventionale din Europa.
Recentele acte de violenta din Moldova au reprezentat un adevarat semnal pentru trezirea la realitate pentru Kremlin, indicând cum ar putea arata scenariul de cosmar in care un guvern pro românesc si pro-NATO ar putea ajunge la putere in Moldova. Potrivit acestui scenariu, tinerii lideri moldoveni, fara a dori reunirea cu Transnistria, ar fi interesati mai curând de a se separa definitiv de acea fâsie de teritoriu ce a provocat doar probleme, potrivit semnatarului articolului.
Apoi s-ar indrepta cu pasi mari spre o integrare europeana la nivel politic, economic si poate chiar si la nivelul securitatii; astfel, Ucraina s-ar invecina cu inca o natiune „pro-occidentala”. În aceasta situatie, Kremlinului i-ar reveni responsabilitatea de a sprijini o Transnistrie saraca, inconjurata de o Moldova neprietenoasa si o Ucraina divizata, creând probleme chiar mai mari decât cele din momentul de fata, mai releva O'Neill.
Din punct de vedere istoric, un procent foarte scazut dintre moldoveni au dorit unirea cu România, insa numarul lor se afla acum in crestere, in special in rândul tinerilor. Acest fapt ajuta la explicarea acuzatiilor lansate de presedintele moldovean Vladimir Voronin, dar si de Rusia, cu privire la interventia româna in procesul electoral, la instigarea la proteste si la transformarea acestora in acte de violenta, explica autorul articolului
.Disponibilitatea de a accepta un compromis pentru obtinerea unui acord acceptabil in situatia Transnistriei a fost cu totul absenta in relatiile dintre SUA si Rusia. Un angajament puternic pentru rezolvarea conflictului din Transnistria ar putea deschide o noua cale de a construi increderea intre SUA, UE si Rusia.
De asemenea, un angajament in acest sens ar imbunatati viata locuitorilor din Transnistria si din zonele Moldovei invecinate cu aceasta regiune, eliminând in acelasi timp gândirea de tip „totul sau nimic”, ce pare atât de nepotrivita in secolul XXI, conchide fostul ambasador OSCE in articolul semnat in cotidianul The Moscow Times.
Loading ...
Comentează acest articol