Loading ...Partidele democratice din R.Moldova, care se opun regimului comunist al lui Vladimir Voronin, nu sunt ferite de derapaje periculoase: ostilitatea fata de minoritatile nationale, care reprezinta un sfert din populatia tarii, si exaltarea nationalismului românesc.
Unele flirteaza chiar cu pozitii revizioniste, facând apologia regimului fascist al maresalului Antonescu si negând Holocaustul evreilor in România si Moldova, scrie publicatia ucraineana de limba engleza Kyiv Post, preluata de Le Courrier des Balkans.
Moldova figureaza printre tarile cele mai sarace din vechile republici sovietice, alaturi de Armenia si Georgia. Este si printre statele cele mai multiculturale si mai multilingve, cu o indelungata traditie a casatoriilor mixte si a identitatilor hibride.
La ultimul recensamânt, desfasurat in 2004, aproape un sfert din populatia moldoveana era formata din minoritati etnice – gagauzi, ucraineni, rusi, bulgari, evrei si romi. Însa, paradoxal, spectrul politic este dominat de partidele nationaliste extremiste, potrivit publicatiei mentionate. La alegerile parlamentare din 5 aprilie 2009, Partidul Comunistilor a câstigat o jumatate din voturi.
Celelalte trei partide care au depasit pragul de 6%, necesar pentru intrarea in Parlament, totalizeaza impreuna 35% din voturile exprimate. Dar aceste partide sunt puternic nationaliste, adauga comentariul.
Potrivit publicatiei ucrainene, termenul “nationalist” are in Moldova un sens specific: implica respingerea traditiilor minoritare si presupune reunificarea cu România, justificata de legaturi lingvistice, predominanta culturii române in detrimentul identitatii multietnice istorice a Moldovei, precum si afirmarea unei istorii “exclusiv românesti”.
Tocmai aceasta interpretare a istoriei a fost predata in scoli dupa ce Moldova si-a proclamat independenta, tine sa sublinieze articolul. Încercând sa ofere – ca fatada, potrivit Kyiv Post – comunitatii europene imaginea unei opozitii democratice care combate un guvern prea de stânga, aceste partide de dreapta critica in acelasi timp initiativa actualului executiv comunist care vrea sa inlocuiasca “istoria românilor” din programele scolare cu o istorie moldoveneasca, deschisa istoriei minoritatilor etnice din tara (de exemplu capitolul despre Holocaust).
Este vorba doar de un exemplu care pune in evidenta dorinta de a revizui istoria din perioada in care Moldova era controlata de guvernul român, in timpul celui de-al doilea razboi mondial, sustine publicatia. Definitia Holocaustului, in aceasta versiune revizuita a istoriei, se limiteaza la “exterminarea evreilor si a romilor de catre germani”.
Nu face nicio referire la responsabilitatea statului român in genocid, continua comentariul. Aceste incercari revizioniste de a nega sau de a deforma faptele legate de genocidul evreilor si al altor minoritati etnice din vremea ocupatiei române “fasciste” din Moldova (1941-1944) servesc, in opinia publicatiei, temei politice de reunificare cu România.
În pofida monopolului ideologiei pan-românesti asupra educatiei academice incepând din anii 1990, populatia moldoveana se incapatâneaza sa voteze partide politice moderate, cu exceptia a 7-10% din voturi care revin de obicei Partidului Popular Crestin Democrat, condus de Iurie Rosca. Acesta s-a remarcat in Moldova si in lume ca promotorul prin excelenta al ideologiei pan-românesti, potrivit Kyiv Post.
Cele doua ziare asociate acestui partid, Tara si Flux, despre care publicatia ucraineana sustine ca au fost finantate ani de-a rândul de guvernul de la Bucuresti, practica o retorica explicit ostila minoritatilor si xenofoba. Se pare totusi ca formatiunea politica a lui Iurie Rosca si-a pierdut o parte din popularitate in rândul populatiei si ca nu va intra de aceasta data in Parlament.
Prin urmare, usa este de acum deschisa altor partide politice care adopta o ideologie similara si care spera sa ocupe latura de extrema-dreapta din Parlament, ramasa libera, se sustine in comentariu. Este, de altfel, prima data ca grupurile de extrema-dreapta joaca un rol atât de important in alegerile parlamentare. Desi unele din aceste partide au luat nastere de curând, beneficiaza de un sprijin real in rândurile populatiei, in parte datorita strategiei lor care exploateaza o retorica populista, anti-saracie si anti-coruptie.
Una din promisiunile lor a fost, de altfel, acordarea cetateniei române fiecarui votant al lor si pastrarea “istoriei românilor” in programele scolare, continua in aceeasi nota analiza din Kyiv Post. Alte doua partide care adopta ideologia nationalista pan-româna au reusit sa intre in Parlament.
Este vorba de Partidul Liberal al lui Mihai Ghimpu si Dorin Chirtoaca si de Partidul Liberal Democrat din Moldova (PLDM), condus de Vlad Filat. La prima vedere, potrivit publicatiei mentionate, programele lor preelectorale nu pun in prim plan o ideologie pan-româna, contrar altor formatiuni precum Actiunea Europeana. Oricum, aceasta tema apare in discursurile lor si in trecutul lor istoric.
Mihai Ghimpu, de exemplu, a devenit celebru prin aceasta fraza: “Gagauzii sunt o plaga pe corpul poporului moldovenesc”, citeaza Kyiv Post. În realitate, gagauzii reprezinta un mic grup ortodox minoritar de origine turca, care a primit o relativa autonomie teritoriala in 1994.
Mai mult, Mihai Ghimpu il evoca adesea pe Ion Antonescu, prim-ministru al României in timpul celui de-al doilea razboi mondial, cunoscut pentru antisemitismul sau si pentru simpatii fata de extrema-dreapta si ideologiile fasciste, precizeaza publicatia ucraineana.
Partidele lui Mihai Ghimpu si Vlad Filat beneficiaza de sprijinul ziarelor nationaliste de mare tiraj, cum ar fi Timpul si Jurnal de Chisinau, care au fost deja acuzate de deformarea adevarului in privinta Holocaustului, potrivit Kyiv Post. Timpul, de exemplu, a publicat un articol care prezenta pilotii români care au bombardat orasele si satele moldovenesti pe 22 iunie 1941 ca pe niste eliberatori.
Aceste ziare publica si interventii revizioniste românesti, in opinia publicatiei, cum ar fi cele ale lui Ion Coja si Gheorghe Buzatu, ultimul fiind colaborator al saptamânalului România Mare. Gheorghe Buzatu neaga si realitatea Holocaustului.
Ion Coja, profesor la Universitatea din Bucuresti, a publicat o cronica in saptamânalul Jurnal de Chisinau, in care sustine ca introducerea unui capitol despre Holocaust in noile manuale scolare ar fi o eroare grava. Acest capitol figura in initiativa guvernului din Moldova, precizeaza articolul.
Ion Coja afirma ca evreii au fost aparati in România si ca ar trebui sa fie recunoscatori. Profesorul exercita o anumita autoritate in mediul educational moldovenesc, ca si printre politicienii din tara, este de parere Kyiv Post.
“Unde esti tu, Antonescu?”, scrie un vizitator al blogului Unimedia, platforma mediatica unificata neoficiala si preelectorala utilizata de mai multe partide de dreapta printre care si cele doua partide care au câstigat la scrutinul de la inceputul lui aprilie.
Pentru bloggerii Unimedia, Ion Antonescu si Zelea Codreanu, fondatorul Garzii de Fier, partid fascist din România intre cele doua razboaie mondiale (care exista si in Moldova), sunt niste eroi, incheie publicatia ucraineana.
Loading ...
Comentează acest articol