Loading ...Încrederea in institutiile Uniunii Europene s-a prabusit odata cu criza economica: doar 34% dintre cetateni intentioneaza sa voteze la alegerile europarlamentare din iunie. Criza economica si tipul de raspunsuri date de UE vor plati factura la viitoarele alegeri europene, care in Spania se desfasoara la 7 iunie.
Nemultumirea este ilustrata de deterioarea brusca in ultimele 4 luni a increderii in institutiile comunitare, precum Comisia Europeana, Parlamentul European si Banca Centrala Europeana, (BCE). O pierdere a increderii care se traduce printr-un dezinteres major fata de viitoarele alegeri europene, potrivit unui sondaj realizat de Eurobarometru la cererea Parlamentului European, noteaza ziarul El Pais.
Sondajul releva ca increderea in BCE a scazut de la 48% la 39% intre septembrie 2008 si aprilie anul acesta. În aceeasi perioada increderea in Comisie a scazut de la 47% la 42%, iar cea in Parlament de la 51% la 45%. Marea Britanie, (59%), Grecia si Austria (42%), sunt tarile cu cel mai mare numar de cetateni care tind sa nu aiba incredere in Eurocamera.
Acelasi sondaj, publicat miercuri pe pagina oficiala a Parlamentului European, cu mai putin de sapte saptamâni inainte de desfasurarea alegerilor europene, noteaza ca doar 34% dintre cetateni au raspuns ca “definitiv vor vota” la alegeri.
Sondajul, realizat asupra unui esantion de 27.218 persoane intre ianuarie si februarie, noteaza si un dezinteres tot mai mare fata de alegerile europene si este comparat cu sondajul realizat in urma cu 5 ani.
În Eurobarometrul prealabil alegerilor din 2004, 41% dintre chestionati indicasera ca “probabil vor vota”, in timp ce acum procentul s-a redus la 34%. În mod semnificativ, tarile cele mai putin increzatoare in institutiile UE, precum Marea Britanie si Austria, figureaza si intre cele care cu cea mai mare “probabilitate” ca cetatenii sa nu mearga la vot cu 22% si respectiv 21%.
Desi exprimarea intentiei de vot nu este acelasi lucru cu exercitarea efectiva a dreptului de a vota, adevarul este ca daca se ia in considerare ceea ce s-a intâmplat la ultimele alegeri este un indicator destul de fiabil.
La alegerile din 2004, participarea a fost de 45,5%, cu doar cinci puncte in plus fata de estimari. Este adevarat ca in 2004, temele dominante ale dezbaterii politice erau mai europene, precum Constitutia si extinderea la alte noi 12 state.
În schimb, acum temele europene sunt aproape eclipsate. Rezultatele ultimelor alegeri arata ca entuziasmul fata de chestiunile europene a scazut in intensitate inca de la primul scrutin din 1979, când participarea a fost de 63,8%. Totusi, scaderea puternica a interesului la ultimele alegeri a coincis cu prezenta, pentru prima data, a tarilor din Europa de Est, care aderasera la Uniune cu o luna inainte.
Acum criza a lovit mai ales aceste tari iar euroescepticismul lor s-a transformat intr-un fel de fervoare, mai ales fata de euro, in care vad o umbrela sigura impotriva dezastrului financiar. În mâinile lor ar putea sta cheia viitoarelor rezultate, atât ca participare cât si ca orientare ideologica. Raspunsurile cuprinse in sondaj arata ca impactul crizei economice a devenit o prioritate in preocuparile lor.
Majoritatea cetatenilor (57%, cu 10% mai mult fata de anu trecut (cer ca actuala campanie electorala sa se axeze mai ales pe somaj si pe cresterea economica (52%). În timp ce dezbateri precum schimabrea climatica, imigratia si terorismul nu mai atrag decât 26% dintre cei chestionati. În mod semnificativ, puterile si competentele institutiilor europene, valorile si identitatea europeana nu mai intereseaza decât 10% dintre cetateni.
Motivele pentru care cetatenii nu meg la vot se refera mai ales la lipsa de cunoastere si de informare. 64% dintre chestionati, cu 4% mai mult fata de anul trecut, afirma ca “nu cunosc suficient rolul Parlamentului Europen” iar 59% cred ca “nu sunt suficient de informati pentru a merge la vot”. Neincrederea este cea care justifica cel mai mult absenteismul.
Astfel, 62% “cred ca un vot nu se va schimba nimic”, iar 55% ca “Parlamentul European nu se ocupa de problemele care ii privesc”. Aceasta neincredere este o dovada a antieuropeismului, având in vedere ca doar 20% se declara “impotriva Europei, Uniunii Europene sau constructiei europene”. Spania, eurosceptica În Spania, doar 27% din cetateni au declarat ca “probabil vor vota”, 7% sub media europeana, la viitoarele alegeri europene.
Tara care acum 20 de ani era unul din promotorii europenismului, se apropie cu putere de grupul euroescepticelor. Retorica europenista s-a deteriorat progresiv de la participarea la alegerile europene in ultimii 20 de ani. În 1987, la un an de la aderarea Spaniei in Uniune, au votat 69% din cetateni. În 1989 participarea a scazut deja la 55%. Cea mai scazuta participare a fost insa in 2004, cu 45%.
Loading ...
Comentează acest articol