Loading ...Gestul Poloniei de a fi solicitat Fondului Monetar International (FMI) un imprumut pentru un an in valoare de 20,5 miliarde de dolari este suprinzator, având in vedere faptul ca Polonia se numara printre putinele tari din Europa Centrala si din Balcani considerate a fi suficient de puternice pentru a face fata crizei financiare fara ajutor extern.
Astfel, cererea polonezilor subliniaza riscul ca cele mai multe state din regiune sa apeleze, mai devreme sau mai târziu, la programele FMI, noteaza The Economist Intelligence Unit.
Însa programul pentru care aplica Polonia este in mod clar diferit de cele acordate pâna in momentul de fata, iar polonezii insisi sunt mai nerabdatori sa-l foloseasca intr-o maniera ce are sa ii diferentieze de vecinii lor, aflati intr-o situatie mult mai grava.
Guvernului Poloniei si FMI au anuntat la 14 aprilie ca tara s-a adresat Fondului cu intentia de a primi un imprumut de 20,5 miliarde de dolari, in baza recent createi Linii Flexibile de Credit (FCL) a Fondului. Cu toate ca Fondul a primit cererea Poloniei, aceasta nu a fost aprobata inca.
Anuntul a stârnit surprindere, deoarece guvernul polonez, ca si cele ceh, sloven si slovac, a insistat luni de zile ca sistemul sau de finante publice este suficient de puternic pentru a nu avea nevoie de ajutor extern, iar informatiile de specialitate facute cunoscute publicului sustin aceste afirmatii.
Toate cele patru tari au un nivel relativ scazut al datoriilor publice, un istoric linistitor in domeniul platirii datoriilor si sisteme bancare rezonabil de solide. Din acest punct de vedere, pozitia lor este mult mai sanatoasa decât cea a celor mai multi dintre vecinii de la est: statele baltice, Ungaria, Ucraina, România, Bulgaria si statele balcanice dinspre vest.
În ultimele 6 luni, Europa de Est a fost principala “scena” pe care a operat FMI, in conditiile in care regiunea s-a luptat sa faca fata imenselor necesitati de finantare externa, pe fondul accentuarii crizei globale a creditelor.
Initial, România, Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Serbia si statele baltice pareau cele mai vulnerabile, din cauza marilor deficite de cont curent, a nivelului ridicat al datoriilor externe si a cresterii excesive in domeniul imprumuturilor din trecutul recent.
Fara a avea acces la creditul extern, tarile cu mari dezechilibre externe se confrunta cu o corectare drastica a cererii interne pentru a se reduce importurile, in vreme ce companiile care au contractat imprumuturi in strainatate se confrunta cu pericolul falimentului.
Presiunile financiare sosesc pe fondul unei alte consecinte economice a crizei globale. Cea mai mare parte a exporturilor est-europene se indreapta spre zona euro, iar cei mai multi membri ai acesteia se afla acum in recesiune. Drept consecinta, monedele est -europene se lovesc de presiunea unei deprecieri considerabile.
Pâna in momentul de fata, tarile est-europene care au cerut ajutorul FMI s-au incadrat in doua categorii: tari care au primit ajutorul “clasic”, având nevoie de asistenta externa pentru a acoperi lipsurile bugetului guvernamental si pentru a asigura faptul ca datoriile externe vor putea fi platite; a doua categorie este cea a tarilor aflate intr-o situatie chiar mai dificila, in care datoriile tarii pot fi relativ mici, insa datoriile din sectorul privat ating un nivel ridicat, pe termen scurt, sporind riscul ca o suma imensa de datorii sa cada in cele din urma asupra statului, precum si riscul unei prabusiri economice si financiare.
În mod cert, situatia Poloniei este diferita. Programul FCL nu presupune nicio conditie; este un program ce se adreseaza mai curând intentiilor precaute, prin care, odata aprobate, sumele pot fi solicitate in orice moment si fara a fi necesara bifarea unor conditii anume. Fara indoiala ca tocmai din acest motiv, FCL este disponibil doar pentru statele cu cele mai stabile piete in dezvoltare.
Potrivit FMI, tarile pot primi fonduri prin programul FCL doar daca indeplinesc toate sau cele mai multe dintre urmatoarele conditii: o pozitie externa solida, o istorie buna a imprumuturilor nationale, finante publice solide, inflatie mica, politici monetare si pentru schimb international solide, precum si un sistem bancar fundamental sanatos. Pe baza acestor criterii, foarte putine state din Europa de Est s -ar putea “califica” pentru FCL; intr-adevar, Polonia este singura tara, in afara de Mexic, care a solicitat FMI sa primeasca fonduri prin acest program.
Dimensiunea imprumutului cerut de Polonia confirma afirmatiile guvernului, potrivit carora fondurile obtinute astfel nu ar urma sa fie folosite ca instrument impotriva efectelor crizei. Suma de 20,5 miliarde de dolari solicitata de Polonia reprezinta doar 3,8% din produsul intern brut (PIB) al tarii.
Pe de alta parte, ajutoarele primite de Ungaria de la UE si de FMI, in valoare de 25 miliarde de dolari, este egal cu 16,2% din PIB; imprumutul primit de Ucraina, de 16,4 miliarde de dolari, reprezinta 8,9% din PIB-ul tarii, iar suma de 4 miliarde de dolari primita de Serbia este egala cu 7,9% din PIB. Mai mult, nu este inca sigur ca Polonia va apela la suma respectiva.
În acest caz, de ce a solicitat Polonia acest imprumut de la FMI? Fondurile nu ii sunt necesare pentru a acoperi vreo “gaura” din bugetul tarii ci, mai curând, ele vor intra direct in rezervele bancii centrale, sprijinind pozitia zlotului.
Acest fapt ar fi putut face parte din motivatia guvernului, in conditiile in care piata monedelor a aplicat recent o lovitura zlotului, cu toate ca economia Poloniei functioneaza relativ bine in comparatie cu cele ale celorlalte tari din Europa de Est, dar si de Vest.
Per total, cererea depusa de Polonia pentru FCL pare a fi un pas prudent, oferind tarii o solutie de rezerva, in cazul in care situatia pietelor de credit va fi una problematica in a doua parte a acestui an. Între timp, din acest motiv, fondurile respective ar putea oferi un sprijin zlotului.
Situatia Poloniei, judecata in baza tuturor criteriilor obiective, este mai buna decât cea a vecinilor sai loviti de criza.
Însa faptul ca ea a simtit, totusi, nevoia de a apela la FMI subliniaza cât de problematica este situatia financiara a Europei de Est, in ansamblu, concluzioneaza The Economist Intelligence Unit.
Loading ...
vineri, 16 septembrie 2011 la 11:54 am
Ha , pai asta si intentionau Bancile mondiale , odata cu moartea lui Lech Kaczynski se stia care-i pasul urmator, incepe falimentarea Poloniei (face parte din planul marilor puteri falimentarea tuturor statelor – cat mai multe ), incepe declinul , ne vor ajunge din urma in cel mult 3 ani , dupa un imprumut urmeaza al doilea al treile si pe urma de taxe de protectie , mafie.
FMI a atentionat Polonia ca este mai cuminte sa imprumute decat sa se prabuseasca avionul cu urmatorul guvern , Polonezii au cu siguranta serviii care stiu ce s-a intamplat cu Lech Kaczynski,
Sigur sunt speculatii dar daca este adevarat?
vineri, 16 septembrie 2011 la 11:56 am
eu nu inteleg cum Romania care nu avea absolut nicio datorie in `89 a ajuns in stare de faliment pana in 2011? unde s-au dus banii ? cine a falimentat productia ? al nostrii sau FMI si BM?