Financiarul

Comisia Europeana vrea sa evite, cu orice pret, o devalorizare a monedei nationale a Letoniei (lat-ul), a declarat miercuri Comisarul european pentru Afaceri Economice si Monetare, Joaquin Almunia, transmite Reuters.

Moneda nationala a Letoniei este legata de euro, in conformitate cu un regim de tip “consiliu monetar”, varianta hard peg.

Însa criza globala a creditului cumulata cu o asteptata contractie a economiei de aproximativ 18% in acest an au dat nastere la speculatii potrivit carora autoritatile de la Riga vor fi obligate sa devalorizeze lat-ul.

“Încetarea consiliului monetar ar crea o situatie foarte dificila pe care vrem sa o evitam, cu orice preť, a declarat Almunia la sfârsitul unei reuniuni cu prim-ministrul leton Valdis Dombrovskis.

“Pretul pentru a evita aceasta situatie este adoptarea cât mai rapid posibil, in saptamânile urmatoare, a ajustarii deficitului bugetar cu 500 milioane de lať, a precizat Almunia.

Imediat dupa declaratiile lui Almunia, lat-ul a crescut pâna la cel mai ridicat nivel in raport cu moneda euro de dupa luna mai 2008.

De asemenea, Comisarul european pentru Afaceri Economice si Monetare a mai apreciat ca reducerea deficitului bugetar va deschide calea si pentru acordarea celei de a doua transe, in valoare de 1,2 miliarde euro, din imprumutul de 7,5 miliarde de euro convenit cu Fondul Monetar International si Uniunea Europeana, si pentru calmarea pietelor.

“Aceasta este o conditie necesara pentru a mentine stabilitatea cursului de schimb al lat-ului”, a declarat Almunia.

“Suntem convinsi ca toate celelalte alternative posibile sunt mult mai dureroase pentru populatia Letoniei, pentru economia Letoniei si de asemenea pentru economia Uniunii Europene”, a adaugat Almunia.

Parlamentul leton urmeaza sa decida saptamâna viitoare cu privire la reducerea deficitului bugetar cu 500 milioane lat (un miliard de dolari) in acest an.

Joaquin Almunia a subliniat ca executivul comunitar vrea din partea autoritatilor de la Riga si un angajament clar pentru o noua reducere de 500 milioane lat in 2010.

Atât guvernul de la Riga cât si Banca centrala au subliniat ca regimul de consiliu monetar nu va fi abandonat.

Renuntarea la consiliul monetar ar afecta un numar mare de persoane fizice si companii care au luat credite in valuta precum si bancile straine, in principal suedeze, care au acordat aceste credite.