Financiarul

- Într-un răspuns adresat unui petiţionar, instituţia Avocatul Poporului a subliniat faptul că OUG 34/2009 nu respectă prevederile art.4 alin (2)4  din Codul  fiscal, după care „a băgat capul în nisip” şi nu a mai făcut nici un demers!

- Deşi susţine că „soluţionarea acestui aspect intră în competenţa exclusivă a legiuitorului”, Avocatul Poporului nu a sesizat  Parlamentul cu privire la această ilegalitate, deşi avea obligaţia să o facă

- În 2008, Ionel Muraru, şef al instituţiei Avocatul poporului, a avut „leafă” de 53,6 miloane lei vechi/lună; în timpul liber a profesat la două universităţi bucureştene, de la care a primiit 1,198 MILIARDE lei vechi

.

Una dintre cele mai nepopulare şi mai controversate măsuri aplicate de Guvernul Boc a fost introducerea impozitului forfetar, bir impus agenţilor economici prin Ordonanţa de Urgenţă nr 34 din 11/04/2009 cu privire la rectificarea bugetară pe anul 2009 şi reglementarea unor măsuri financiar-fiscale.

Una dintre persoanele care au contestat această măsură a fost domnul Gheorghe Mihăilescu, cetăţean roman care s-a adresat instituţiei Avocatul Poporului, considerând că introducerea impozitului forfetar ar putea avea efecte negative asupra economiei ţării.

Acesta a solicitat Avocatului Poporului să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la faptul că Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr 34/2009 încalcă articolul 4 alin (2) din Codul fiscal.

Demn de menţionat este faptul că, prin aceeaşi petiţie, domnul Gheorghe Mihăilescu a solicitat „informarea Parlamentului României, într-o luare de poziţie oficială, în legătură cu posibilele efecte negative ale impozitului forfetar”.

Înregistrată la instituţia Avocatul Poporului cu nr.4056/22.04.2009, cererea menţionată a primit următorul răspuns, asumat de către Ionel Oprea, adjunct al Avocatului Poporului:

„… Apreciem că actul normativ criticat (OUG 34/2009 – n.r.) nu respectă prevederile art.4 alin (2)4  din Codul  fiscal, cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la intrarea în vigoare a modificărilor şi completărilor aduse Codului fiscal”

Legea se încalcă şi… ne doare-n cot!

Deşi recunoaşte explicit încălcarea legii, Avocatul Poporului „îl trimite la plimbare” pe petiţionar, explicându-i că:

„soluţionarea acestui aspect intră în competenţa exclusivă a legiuitorului (Parlamentul, care a aprobat prin lege această OUG – n.r)”, iar rezolvarea acestei situaţii „excede competenţele Curţii Constituţionale, care se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată”.

Şi pentru ca bătaia de joc la adresa petiţionarului să fie completă, Avocatul Poporului, răspunzând la a doua solicitarea a domnului Mihăilescu, afirmă următoarele:

„în ceea ce priveşte informarea Parlamentului României cu privire la posibilele efecte negative ale impozitului forfetar, apreciem că acest capăt de cerere excede competenţele Avocatului Poporului, întrucât impozitul pe profit (confuzie gravă, acest impozit fiind diferit de impozitul forfetar – n.r.) nu se aplică persoanelor fizice.

Or, potrivit competenţei stabilite Avocatului Poporului, prin art.58 din Constituţia României, acesta apără drepturile şi libertăţile persoanelor fizice”

Incompetenţă sau rea-voinţă?

Acelaşi articol 58 din Constituţie precizează faptul că “Organizarea  şi funcţionarea instituţiei Avocatului Poporului se stabilesc prin lege organică”.

Această lege organică este Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului, document care, la art.13 din Capitolul IV (Atribuţiile Avocatului Poporului), precizează:

„Avocatul Poporului are următoarele atribuţii: (…)

b) primeşte şi repartizează cererile făcute de persoanele lezate prin încălcarea drepturilor sau libertăţilor cetăţeneşti de către autorităţile administraţiei publice şi decide asupra acestor cereri;

c) urmăreşte rezolvarea legală a cererilor primite şi cere autorităţilor sau funcţionarilor administraţiei publice în cauză încetarea încălcării drepturilor şi libertăţilor cetăţeneşti, repunerea în drepturi a petiţionarului şi repararea pagubelor;

g) reprezintă instituţia Avocatul Poporului în faţa Camerei Deputaţilor, a Senatului şi a celorlalte autorităţi publice, precum şi în relaţiile cu persoanele fizice sau juridice; (…)”.

Din cele menţionate, se observă foarte clar că Avocatul Poporului are dreptul şi obligaţia de a sesiza o încălcare a legii, indiferent dacă ilegalitatea afectează persoanele fizice sau juridice.

Numai că persoanele care reprezintă instituţia Avocatul Poporului sunt numite de către Parlament, iar sesizarea Parlamentului asupra unei încălcări a legii ar echivala cu „a muşca mâna care te hrăneşte”! Aşa ca mai bine să sufere o ţară întreagă decât să se îndrepte o ilegalitate!

Avocatul Poporului este plătit cu 2 miliarde lei vechi pe an

Ales la data de 4 octombrie 2001 şi reales la 10 mai 2006 pentru încă un mandat de 5 ani, Ioan Muraru (foto) conduce instituţia Avocatul Poporului, el fiind, de fapt, persoana (fizică – sic!) care girează încălcarea legii menţionate.  De ce o face?

Un posibil motiv îl putem găsi în declaraţia de avere, la capitolul venituri.

În 2008, a încasat ca şi şef al instituţieii suma de 64.332 lei, adică o medie de 53,6 milioane lei vechi pe lună. „Indexarea” faţă de 2007 nu  a fost foarte mare (23,5%), în acel an venitul net provenit din această sursă fiind de 52.098.

Deşi s-ar putea crede că pentru aceşti bani munceşte „zi şi noapte”, declaraţia de avere ne arată că Avocatul Poporului, ca şi persoană, are foarte mult timp liber din moment ce îşi mai permite încă două joburi: la Universitatea Bucureşti şi la Universitatea Nicolae Titulescu.

De la aceste două instituţii de învăţământ, Ionel Muraru a încasat în anul 2008 suma totală de 1,198 MILIARDE lei vechi, „grosul” provenind de la Universitatea Bucureşti – 877,56  milioane lei vechi. La astfel de valori, suma de 3.617 lei încasată de la o editură… nici nu se mai pune!

Demn de menţionat este şi faptul că aceste sume încasate de la universităţi sunt mai mici decât cele aferente anului fiscal 2007, când, conform propriei declaraţii de avere, Ionel Muraru a primit 1,097 milliarde lei vechi de la Universitatae Bucureşti şi „numai” 203 milioane lei vechi de la „Universitatea Nicolae Titulescu”.

Şi dacă trecem în revistă şi veniturile din 2006, tragem concluzia că Ionel Muraru o duce din ce în ce mai prost: în 2006, Avocatul Poporului a primit numai de la Universitatea Bucureşti 1,4 miliarde lei vechi, alte 158 milioane lei având drept sursă Universitatea „Nicolae Titulescu”.

La asemenea sume încasate “de la stat”, este clar că impozitul forfetar nu afectează persoana fizică Ionel Muraru…

Tupeu de… Avocatul Poporului

Intrând în posesia răspunsului adresat domnului Gheorghe Mihăilescu de către Avocatul Poporului, revista FINANCIARUL a solictat acestei instituţii să precizeze:

„ce demersuri a efectuat (în baza atribuţiilor menţionate de art.13 al Legii nr.35/1997) pentru sesizarea Parlamentului (legiuitorul) în vederea corectării ilegalităţii invocate în răspunsul menţionat”.

După două zile de insistenţe, Avocatul Poporului a transmis redacţiei noastre următorul răspuns:

„Solicitarea Dumneavoastră excedează cadrului legal instituit de Legea nr. 544/2001 (privind accesul la informaţiile de interes public – n.r.)”.

În argumentarea acestui răspuns (asumat de Cristian Cristea, secretar general), se menţionează că „fără consimţământul petiţionarului nu putem face public modul de soluţionare a petiţiei”.

O argumentaţie cel puţin hilară, ca sa nu îi spunem ilogică, din moment ce noi am invocat răspunsul la acea petiţie, şi nu l-am solicitat (pentru ca deja îl deţineam). Tot ceea ce ne-a interesat era dacă Avocatul Poporului “a mişcat vreun deget” pentru corectarea ilegalităţii pe care a constatat-o. Răspunsul la întrebare nu a venit, dar se poate deduce…

Ţinând cont de atitudinea manifestată de Avocatul Poporului în relaţia cu petiţionarul Gheorghe Mhăilescu, precum şi cu revista FINANCIARUL, nu putem decât să ne cerem scuze că am avut tupeul să abordăm o instituţie  (condusă de o persoană fizică – neafectată de impozitul forfetar – cu un venit net anual de aproximati două miliarde lei vechi) cu privire la o încălcare a legii.

Totodată, propunem instituţei Avocatului Poporului să secretizeze răspunsul adresat domnului Gheorghe Mihăilescu şi, eventual, să îl condamne pe acesta pentru dezvăluire de secrete de stat. Şi, implicit, pe noi, ca şi complici…

.