Economia româneasca a inceput sa scada dramatic in cel de¬al patrulea trimestru al anului trecut, iar perspectivele pentru anul 2009 sunt negative, se arata in Scrisoarea de Intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI) publicata vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
PIB-ul a scazut cu 3,9% (trimestru-la-trimestru, serie ajustata sezonier) in ultimul trimestru si indicatorii sugereaza ca declinul va continua si la inceputul anului 2009.
Potrivit documentului, in acest moment perspectiva este deosebit de incerta, deoarece depinde de evenimentele de pe plan mondial si de redobândirea increderii consumatorilor si investitorilor.
Semnatarii Scrisorii de Intentie anticipeaza o scadere severa a PIB-ului in acest an si isi exprima speranta ca masurile propuse vor limita declinul.
“Este de asteptat ca revigorarea sa inceapa in 2010, dar este probabil ca rata cresterii economice sa ramâna in jur de zero, datorita efectelor remanente pe care criza mondiala le are asupra României.
Riscurile pentru scenariul de baza sunt mai ales in directia inrautatirii, reflectând incertitudinea legata de viteza cu care se vor stabiliza pietele financiare si de profunzimea recesiunii economice mondiale”, se arata in Scrisoarea de Intentie adresata FMI.
În urma evaluarilor realizate, guvernatorul BNR si ministrul Finantelor se asteapta ca presiunile inflationiste sa se reduca pe masura ce economia va scadea si antic ipeaza ca inflatia bazata pe Indicele Preturilor de Consum se va incadra in intervalul tintit de BNR pâna la sfârsitul acestui an (3,5%, plus sau minus 1%), mentinându-se in acest interval pe parcursul anului viitor.
În data de 4 mai 2009, Board-ul Fondului Monetar International a aprobat programul de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare, agreat cu autoritatile române.
În baza unui Acord de tip Stând-by, pentru o durata de 24 de luni, FMI acorda României 12,95 miliarde de euro.
În cadrul pachetului de finantare externa, România beneficiaza de 5 miliarde de euro din facilitatea UE de finantare a balantei de plati la care se adauga un miliard de euro de la Banca Mondiala si inca un miliard de euro din alte angajamente multilaterale.
Plăţi şi tranzacţii internaţionale neîngrădite
Pe perioada acordului Stand-by incheiat cu Fondul monetar International (FMI), România nu va introduce si nu va intensifica, fara aprobarea Fondului, restrictiile privind efectuarea de plati si de transferuri pentru tranzactiile internationale curente, se arata in Scrisoarea de Intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI), publicata vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
Potrivit documentului, România nu va modifica sau introduce practici multivalutare si nici nu va incheia un acord bilateral de plati care sa contravina Articolului VIII din Statutul FMI, referitor la convertibilitatea de cont curent.
De asemenea, România se angajeaza sa nu introduca sau sa intensifice restrictii de import din ratiuni de balanta de plati.
În data de 4 mai 2009, Board-ul Fondului Monetar International a aprobat programul de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare, agreat cu autoritatile române.
În baza unui Acord de tip Stand-by, pentru o durata de 24 de luni, FMI acorda României 12,95 miliarde de euro.
Amendarea legislaţiei bancare
Desi sistemul bancar din România este stabil si sanatos in prezent, legislatia bancara si cea privind procedura de lichidare vor fi amendate, dupa consultari cu FMI, pentru a putea raspunde intr-o maniera rapida si eficienta in eventualitatea in care o banca se confrunta cu dificultati, se arata in Scrisoarea de Intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI).
Potrivit documentului, publicat vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, un obiectiv principal al amendamentelor va fi acela de a spori puterile administratorului special de a trata cu bancile aflate intr-o pozitie financiara fragila.
În plus fata de procedurile de restructurare a bancilor, puterile de interventie ale BNR vor fi sporite prin prevederi care ii vor permite bancii centrale sa impuna actionarilor semnificativi sa majoreze capita lul subscris si sa sustina financiar banca, dar si sa interzica sau sa limiteze distribuirea de profituri.
Totodata, in Scrisoare se sustine necesitatea de a simplifica si perfectiona procedurile judiciare de lichidare a bancilor, intentioneaza sa-si intensifice eforturile in acest domeniu intr-o etapa viitoare.
În data de 4 mai 2009, Board-ul Fondului Monetar International a aprobat programul de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare, agreat cu autoritatile române.
În baza unui Acord de tip Stand-by, pentru o durata de 24 de luni, FMI acorda României 12,95 miliarde de euro.
În cadrul pachetului de finantare externa, România beneficiaza de 5 miliarde de euro din facilitatea UE de finantare a balantei de plati la care se adauga un miliard de euro de la Banca Mondiala si inca un miliard de euro din alte angajamente multilaterale.
Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial
Deficitul bugetar va fi monitorizat trimestrial prin soldul cash al bugetului general consolidat, iar autoritatile vor consulta expertii FMI cu privire la masurile corective in cazul unor derapaje ale veniturilor si finantarii guvernamentale, se specifica in cadrul Memorandumului Tehnic de Întelegere, care constituie o anexa a Acordului Stand-By dintre România si FMI, dat publicitatii vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
În cazul in care veniturile bugetare, exclusiv fonduri nerambursabile, vor depasi valoarea proiectata in cadrul programului, tinta de deficit va fi ajustata in jos cu o jumatate din surplus, pentru a permite cheltuieli suplimentare de capital, precum si reducerea deficitului.
Veniturile cumulate proiectate in bugetul general consolidat, exclusiv fondurile UE, trebuie sa fie de 77.351 milioane lei la sfârsitul lunii iunie 2009 si de 166.722 milioane lei la finele lui decembrie 2009.
Aliniere la standardele internaţionale de contabilitate
România se angajeaza sa alinieze standardele române de contabilitate financiara cu practica internationala, asa cum este aceasta reflectata in Standardele Internationale de Raportare Financiara (IFRS), se arata se arata in Scrisoarea de Intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI).
Potrivit documentului, publicat vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, adoptarea IFRS va reduce poverile de reglementare pentru corporatiile si banc ile transnationale, asigurand un cadru mai transparent pentru investitiile straine directe.
Totusi, in circumstantele actuale, o tranzitie rapida ar putea fi daunatoare, in special in sectorul financiar, apreciaza guvernatorul Bancii Nationale a României (BNR) si ministrul Finantelor.
Tinând cont de aceasta apreciere, adoptarea IFRS se va produce in baza unui calendar care va fi decis de catre BNR, se arata in Scrisoarea de Intentie adresata directorului general al FMI.
Pe de alta parte, BNR va imbunatati in continuare cadrul de reglementare si supraveghere bancara, dar se va consulta cu expertii FMI inainte de introducerea oricarei reglementari prudentiale noi sau revizuite privind bancile.
Îmbunatatirile vizate includ cerinte de raportare mai detaliata cu privire la lichiditati si, la momentul potrivit, cresterea nivelului minim al ratei de adecvare a capitalului de la 8% la 10%.
În data de 4 mai 2009, Board-ul Fondului Monetar International a aprobat programul de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare, agreat cu autoritatile române.
În baza unui Acord de tip Stând-by, pentru o durata de 24 de luni, FMI acorda României 12,95 miliarde de euro.
În cadrul pachetului de finantare externa, România beneficiaza de 5 miliarde de euro din facilitatea UE de finantare a balantei de plati la care se adauga un miliard de euro de la Banca Mondiala si inca un miliard de euro din alte angajamente multilaterale.
Regim preferenţial pentru unele bănci
Un regim preferential temporar va fi instituit pentru bancile al carui proprietar majoritar semneaza un angajament de a mentine expunerea globala fata de România neschimbata si de a majora capitalul bancii sale in România in functie de necesitatile potentiale, asa cum acestea au fost evaluate pe parcursul exercitiului de stress test, referitor la mentinerea de capitaluri tampon solide, se arata se arata in Scrisoarea de Intentie pentru incheierea acordului de imprumut cu Fondul Monetar International (FMI).
Potrivit documentului, publicat vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice, pentru aceste banci, orice datorie noua subordonata subscrisa fie de catre proprietari, fie de catre Institutiile Financiare Internationale va fi exclusa din baza de calcul a rezervelor minime obligatorii a BNR.
Conform principiilor UE, regimul preferential va fi disponibil pentru toate bancile stabilite in România, indiferent de nationalitatea proprietarilor.
“Angajamentul bancilor de a mentine sau spori expunerea si de a majora capitalul in functie de necesitati reprezinta un element cheie in imbunatatirea stabilitatii financiare si a conditiilor monetare”, precizeaza Scrisoarea de Intentie.
În eventualitatea in care conditiile monetare evolueaza favorabil, BNR va fi dispusa sa reduca treptat ratele rezervelor minime obligatorii, fapt care va promova la rândul sau stabilitatea bancara.
În data de 4 mai 2009, Board-ul Fondului Monetar International a aprobat programul de sprijin economic si diminuare a efectelor crizei financiare, agreat cu autoritatile române.
În baza unui Acord de tip Stand-by, pentru o durata de 24 de luni, FMI acorda României 12,95 miliarde de euro.
Teste de stres obligatorii pentru toate băncile
Testele de stres vor fi folosite in evaluarea adecvarii capitalului bancilor, se specifica in cadrul Memorandumului Tehnic de Întelegere, care constituie o anexa a Acordului Stand-By dintre România si FMI, dat publicitatii vineri pe site-ul Ministerului Finantelor Publice.
Testele vor fi aplicate tuturor bancilor cu active mai mari de 1% din totalul activelor bancare, precum si unor banci mai mici, selectate pe baza calitatii si vulnerabilitatii portofoliilor de credite.
Vor fi elaborate doua scenarii macroeconomice: unul de baza, in concordanta cu caracteristicile principale in concordanta cu principalele ipoteze macroeconomice ale programului si unul mai drastic, care sa reflecte potentialul unei slabiri si mai accentuate a cresterii si valorii externe a leului.
Modelul de prognoza macroeconomica al BNR va fi utilizat pentru a genera scenarii consecvente privind evolutia variabilelor macroeconomice cheie.
Testele, realizate de BNR, vor folosi rezultatele scenariilor macroeconomice, impreuna cu cele mai recente date disponibile privind bilanturile bancilor si corporatiilor.
Rezultatele analizelor vor fi utilizate pentru a se evalua nivelul de fonduri proprii suplimentare necesare pentru a se asigura ca rata de solvabilitate a fiecarei banci ramâne peste 10% pe durata programului.
Analiza testarii stresului si evaluarea necesitatilor prudentiale de capital vor fi efectuate in consultare cu expertii FMI.
În particular, expertii FMI vor fi consultati cu privire la selectarea finala a bancilor incluse in analiza si la evaluarea cresterilor corespunzatoare de fonduri proprii.
Expertii BNR vor elabora o nota care sa detalieze proiectarea exercitiului de testare a stresului, incluzând scenariile macroeconomice, ipotezele principale, datele utilizate si principalele constatari.
Legea privind activitatea si restructurarea bancara va prevedea in mod clar situatia in care trebuie numit din timp un administrator special, pe baza unui prag reglementat.
Suplimentând competentele existente, autoritatea administratorului special va spori, putând sa implementeze cu promptitudine o serie larga de masuri de restructurare, incluzând achizitia si preluarile, vânzarea de active, transferul de depozite, si diminuarea capitalului pentru a absorbi pierderile.
Administratorul special va fi investit cu puterile tuturor organelor de decizie ale bancilor, inclusiv ale adunarii generale a actionarilor bancii.
Noul document va elimina prevederile impovaratoare, inclusiv in conformitate cu legea privind societatile comerciale, in masura in care sunt neconcordante cu implementarea prompta a masurilor de restructurare (a implementarii prompte a transferului principalelor active si a reducerii capitalului pentru a absorbi toate pierderile existente).
Legea va asigura protectia legala pentru actiunile intreprinse cu buna credinta de catre administratorul special in exercitarea indatoririlor sale.
Se va asigura o mai mare certitudine privind masurile de restructurare a bancilor pe durata administrarii speciale, astfel incât aceste masuri sa nu poata fi suspendate sau respinse pe cale de litigii (spre exemplu, prin intermediul cailor de contestare si/sau anulare prevazute in cadrul procedurilor de lichidare sau insolventa.).
De asemenea, va clarifica faptul ca masurile de restructurare nu fac obiectul consimtamântului creditorilor.
Initierea procedurilor de lichidare, in conformitate cu legea lichidarii si cu procedurile de lichidare conforme legii societatilor comerciale va necesita aprobarea prealabila a BNR, iar legea va acorda prioritate in procedura de insolventa creantelor deponentilor si acelasi rang de prioritate Fondului de Garantare a Depozitelor.
Memorandumul Tehnic mai prevede ca legislatia va fi modificata de Parlament pentru a extinde temeiurile existente pentru activarea garantarii depozitelor, care va fi, de asemenea, activata in baza determinarii de catre BNR a faptului ca o institutie de credit, din cauza circumstantelor financiare proprii, se afla in imposibilitatea de a rambursa un depozit si nu are nicio perspectiva reala de a putea sa o faca.
Conversia in lei a depozitelor denominate in valute straine se va face la cursul de schimb valabil la data activarii garantarii depozitului.
Limita de timp pentru inceperea platilor va fi redusa de la 3 luni actualmente, care pot fi extinse la 9 luni, la 20 de zile lucratoare, in conformitate cu amendamentele din martie 2009 la Directiva UE privind schemele de garantare a depozitelor.
































Comentează acest articol