Financiarul

Unul dintre motivele scaderii cererii pe piata este aprofundarea inegalitatii, considera americanul Joseph Stiglitz, laureat al Premiului Nobel pentru economie.

Începând cu luna iulie a acestui an, Stiglitz se afla in fruntea comisiei de experti pentru reforma sistemului financiar international al Natiunilor Unite, a asa numitului birou anticriza, al carui ultim raport a fost catalogat drept “scandalos”, relateaza Politika.

“Din dorinta de a stabili factorii care au determinat regresul economiei mondiale, am analizat nu numai masurile pe termen scurt, ci si politica economica pe termen lung si am conchis ca unul dintre motivele scaderii cererii pe piata este aprofundarea inegalitatii” – sustine Stiglitz, in opinia caruia “banul trebuie canalizat spre cei de la baza piramidei, pentru ca acum il folosesc numai aceia de la vârful ei.

Multe tari au acumulat miliarde pe care nu le cheltuiesc, ci le pastreaza ca rezerve. Aceasta este important pentru ei: fac economii pentru “zile negre”, dar fac astfel sa scada cererea globala, cauzând instalarea acelor “zile negre”.

Stiglitz considera ca aceasta criza a aratat ca economia globala este integrata, iar deciziile, in loc sa fie luate la nivel global, se iau la nivel national.

Fiecare tara isi vede de interesele proprii. Toti vor sa traga foloase maxime din masurile stimultorii, fapt care genereaza protectionismul.

Astfel se demoleaza normele internationale. De aceeea una dintre principalele concluzii la care am ajuns noi este aceea a necesitatii coordonarii si reglementarii problemei la nivel global.

De fapt aceasta este si una dintre concluziile G-20, numai ca atunci când s-au intors la ei acasa, reprezentantii acestui grup au adoptat masuri pentru protectia propriilor economii, respectiv masuri protectioniste.

Laureatul Premiului Nobel a mai semnalat ca tarile mari salveaza in acest moment marile concerne, ghidându-se dupa rationamentul ca nu trebuie sa se permita distrugerea lor pentru ca aceasta ar atrage dupa sine o crestere a ratei somajului.

“Opinia noastra este, in schimb, aceea ca trebuie sa fragmentam marile banci. America a intervenit cu 13.000 de miliarde de dolari – o suma incredibila – in favoarea marilor concerne.

Trebuie sa se aiba in vedere faptul ca deciziile pe care le iau marile puteri economice se reflecta asupra tarilor sarace care devin victime nevinovate. Cred ca SUA nu au procedat corect”, a spus Stiglitz.

În opinia acestuia, organizatiile internatioanle pretind ca ajuta tarile mici, când de fapt le dezavantajeaza. În locul unui ajutor real, le ofera credite. “Si doar se stie faptul ca multe tari in curs de dezvolatare abia au reusit sa restituie datoriile.

Am stat de vorba cu prsedintele uneia dintre aceste tari, care mi-a spus: “Preferam sa optam pentru moarte decât sa mai angajam un credit la FMI”. Acele acorduri sunt catastrofale si reprezinta un adevarat santaj.

Schema este urmatoarea: FMI accepta sa va ofere credite, dar va cere ceva in schimb, trebuie sa ne faceti concesii, spune acesta.

Cred ca Rusia a procedat bine când a refuzat sa faca parte din Organizatia Modiala a Comertului si pentru faptul ca nu se lasa santajata”, a explicat Stiglitz.

Joseph Stiglitz este de parere ca greul a trecut si, in ceea ce priveste fenomenul pe care economistii l-au numit recesiune (doua sau trei trimestre in care se inregistreaza scaderea cresterii economice) s-a incheiat, dar majoritatea cetatenilor resimt altfel lucrurile pentru ca ei raporteaza situatia economica la modul in care aceasta se reflecta concret asupra vietii lor – somajul, reducerea veniturilor.

“Situatia aceasta va mai dura. Motivul este unul simplu – sursa cresterii economice globale a fost marele cumparator american care a consumat mai mult decât a produs.

Oamenii au facut imprumuturi de miliarde. Acum fac economii – prin urmare, cererea pe piata a scazut. Economia globala va ramâne fragila”, a subliniat economistul.