Financiarul

Toata saptamâna care precedase alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova, posturile de televiziune din republica au difuzat exercitii ale politiei in vederea risipirii de eventuale demonstratii.

Dupa protestele in masa din 7 aprilie, nimeni dintre telespectatori nu s-a indoit de faptul ca antrenamentele politiei constituie un semnal al puterii adresat opozitiei: scopul era cel de a nu permite ca nemultumirea unei mari parti a populatiei moldovene fata de conditiile de viata si actiunile conducerii comuniste sa rabufneasca din nou in strada, noteaza, joi, cotidianul rus Nezavisimaia Gazeta.

Cetatenii Republicii Moldova stiu: imediat ce din tara incep sa fie expulzati observatori si experti “suspecti”, a venit timpul pentru votare.

Astfel a fost si in 2005, când trenurile din Rusia cu directia Chisinau erau inspectate cu mare atentie, dupa care erau trimise inapoi cu tot cu pasageri, astfel s-a intâmplat si in ajunul alegerilor parlamentare din 29 iulie, subliniaza cotidianul moscovit.

Nezavisimaia Gazeta aminteste ca membrii Comisiei Electorale Centrale (CEC) a Republicii Moldova refuzasera marti inregistrarea a 87 de reprezentanti din partea misiunii ENEMO (Reteaua Europeana de Organizatii pentru Monitorizarea Alegerilor), sub pretextul ca unii dintre ei ar fi participat la organizarea de “revolutii colorate” in spatiul postsovietic.

Totodata, CEC subliniase ca dreptul de a permite sau nu accesul la procesul electoral national este o chestiune strict interna. Printre cei expulzati s-au pomenit rusi, ucraineni, belarusi, kârgâzi si georgieni.

O asemenea “varietate nationala” exclude pretentiile puterii comuniste la amestecul unei tari anume, atestând mai degraba intentia de a preintâmpina o influenta din exterior asupra proceselor politice interne, comenteaza cotidianul citat.

“În aceasta consta greseala lui Voronin: el nu poate sa inteleaga ca nemultumirea populatiei este o realitate si niciun fel de agenturi nu vor putea organiza o lovitura de stat daca nu ar exista un fundament in acest sens.

Însa, un asemenea fundament exista”, subliniaza directorul Institutului de politica sociala de la Chisinau, Arcadie Barbarosie.

În opinia lui Barbarosie, principala intriga a actualelor alegeri parlamentare o constituie participarea Partidului Democrat condus de fostul presedinte al parlamentului, Marian Lupu.

“Lupu a diluat practic flancul stâng (al esicherului politic), care pâna acum fusese ocupat doar de Partidul Comunistilor, iar acest lucru constituie inceputul unui serios proces in societate”, explica expertul.

În opinia mai multor analisti, odata ajuns in parlament, Lupu va deveni principalul candidat la functia de presedinte al tarii. Totusi, nu este exclus ca noul parlament al tarii sa nu reuseasca nici de aceasta data sa aleaga un sef al statului.

În aceste conditii, de câstigat va avea liderul comunist Vladimir Voronin, presedintele interimar al tarii.

Potrivit Constitutiei Republicii Moldova, el va indeplini obligatiile de presedinte al tarii pâna când deputatii vor alege un nou sef al statului. În aceasta situatie, locuitorii Chisinaului au ajuns sa faca haz de necaz si nu exclud posibilitatea ca Voronin sa ramâna presedinte pe viata.