Adunarea Nationala a Frantei ia in discutie proiectul de lege privind recidiva, care a fost abandonat din noiembrie 2008. Violarea si uciderea lui Marie-Christine Hodeau, care a fost gasita strangulata la inceputul lui octombrie 2009 in padurea Fontainebleau, de catre un delincvent sexual recidivist, i-au determinat pe deputati sa examineze documentul destinat intensificarii supravegherii criminalilor considerati periculosi dupa eliberarea din inchisoare.
Nu este prima data când parlamentarii examineaza un text de lege dupa producerea unei drame, scrie saptamânalul Le Point, care noteaza ca Nicolas Sarkozy a stiut mereu sa profite de un fapt divers care agita opinia publica pentru a aborda tema controversata a recidivei.
În 2005, când era ministru de interne, Nicolas Sarkozy l-a atacat pe un judecator delegat pentru executarea sanctiunilor penale la câteva zile dupa rapirea si uciderea lânga Meaux, in regiunea pariziana, a unei alte tinere, pentru ca “a eliberat conditionat un asemenea monstru”, afirmând ca magistratul trebuia sa “plateasca pentru greseala sa”.
În consecinta, se voteaza o lege privind recidiva, care prevede supravegherea detinutilor dupa eliberare, in special prin montarea unei bratari electronice. Legea se refera la detinutii ale caror pedepse sunt mai mari sau egale cu 10 ani si care prezinta un risc evident de recidiva. Mai precis, daca nu se respecta toate obligatiile si interdictiile, persoana se intoarce in inchisoare in urma suprimarii reducerii pedepselor.
Doi ani mai târziu, la 15 august 2007 spre miezul noptii, Francis Evrard este gasit intr-un garaj din Roubaix alaturi de micutul Enis, rapit in aceeasi zi. Barbatul fusese deja condamnat pentru atentat la pudoare si viol asupra a doi minori de 7 si 8 ani si fusese eliberat din centrul de detentie de la Caen, la 2 iulie 2007, dupa executarea intregii pedepse. De la iesirea din inchisoare, Evrard se afla sub supraveghere judiciara.
El trebuia sa fie supus unui control medico-psihologic si unui tratament hormonal, care nu a fost aplicat. Nicolas Sarkozy, proaspat ales presedinte al republic ii, promite atunci tatalui copilului adoptarea unor “legi mai severe”. Promisiune care se concretizeaza in legea din 25 februarie 2008 care instituie “retinerea din motive de siguranta”, care permite retinerea intr-un centru socio-medico-judiciar a anumitor criminali la terminarea executarii pedepsei la care au font condamnati.
Legea se refera la persoanele condamnate la cel putin 15 ani inchisoare pentru fapte comise dupa 25 februarie 2008 si care prezinta “o periculozitate deosebita caracterizata printr-o probabilitate foarte ridicata de recidiva”.
Toate acestea sunt insuficiente pentru seful statului care, in urma refuzului Cons iliului Constitutional de a aplica aceasta lege si criminalilor condamnati inainte de publicarea sa pentru fapte comise anterior, cere presedintelui Curtii de casatie, Vincent Lamenda, sa-i propuna masuri de supraveghere care sa se aplice imediat condamnatilor care si-au ispasit pedeapsa.
Aceasta cerere a provocat furia opozitiei si a unor magistrati care l-au acuzat pe presedintele Republic ii ca vrea sa scurt-circuiteze decizia “inteleptilor”. Rezultatul a fost ca propunerile lui Vincent Lamenda sunt incluse in proiectul de lege examinat marti.
Textul, care a fost completat la initiativa guvernului si a deputatilor, prevede aplicarea interdictiei pentru criminalii sexuali de a sta in apropierea locuintelor victimelor lor. Trecând peste avizul nefavorabil al ministrului de Justitie Michele Alliot-Marie, aproximativ 200 de deputati ai Uniunii pentru o Miscare Populara (UMP) au mers chiar mai departe, propunând un amendament care prevede ca primarii sa fie informati “in legatura cu sosirea in localitatea lor a unui condamnat pentru fapte grave: viol, agresiune sexuala, acte de barbarie sau tortura”.
Legea prevede, de asemenea, intoarcerea in inchisoare a unui delincvent sexual plasat sub supraveghere socio-judiciara, daca isi intrerupe tratamentul. Este o masura care vizeaza aplicarea castrarii chimice. La fel ca si Sophie Baron-Laforet, mai multi medici specializati in urmarirea delincventilor sexuali atrag atentia asupra tentatiei de a prescrie automat tratamente antihormonale.
“Acest tip de tratament util pentru unii pacienti nu poate fi considerat un raspuns sistematic”, explica psihiatra. Stânga, precum si sindicatele magistratilor afirma ca nu se poate “masura gradul de periculozitate al unui indiviď si adauga ca “nu legile lipsesc, ci mijloacele”. Ramâne ca parlamentarii sa stabileasca mijloacele financiare acordate luptei impotriva delincventei sexuale.
































Comentează acest articol