Cu ocazia Zilei internationale de lupta impotriva violentelor la adresa femeilor, cotidianul francez La Croix a realizat o ancheta referitoare la asistenta sociala acordata copiilor. Studiul a fost intreprins intr-un centru de primire, SOS Femmes Dordogne.
“Când o femeie victima a violentelor conjugale ajunge la centrul nostru, ea vine cu copiii ei, care de multe ori sunt “nauciti” de ceea ce au vazut sau au auzit”, spune directoarea centrului, Eliane Isnard. “Tulburarile sunt in acelasi timp de natura fizica (dureri de cap, de stomac) si psihologica (cosmaruri, absenta emotiilor, dificultati de exprimare)”, observa Veronique Jalicot, psihologul Centrului de primire de urgenta si reintegrare sociala (CHRS). “Relatiile acestor copii cu ceilalti sunt perturbate. Ei sunt sau introvertiti, sau extravertiti si violenti”.
În acest centru de primire infiintat in 1993, un pavilion zugravit in culori calde a fost rezervat special cop iilor, pentru ca ei sa fie “ajutati sa se construiasca sau sa se reconstruiasca”. “Este important sa luam acesti copii in sarcina noastra, pentru ca majoritatea autorilor de violente conjugale au suferit ei insisi astfel de traume in timpul copilariei”, subliniaza Veronique Jalicot.
Ca sa “distruga acesta dinamica a reproducerii”, SOS Femmes Dordogne a lansat un program de actiune. Mai intâi, “noi linistim copilul explicându-i motivele pentru care el se afla aici. Si il lasam sa vorbeasca pentru ca, in general, noi suntem primele persoane carora el le vorbeste despre aceasta violenta conjugala”, spune Annabelle Durand, una dintre cele 15 educatoare specializate ale centrului.
Urgenta consta in a-i reda copilului anumite repere, un ritm zilnic, in special, prin intermediul atelierelor de alimentare cu mese colective. Aceasta pentru ca “in familie, mesele sunt conflictuale, ei manânca la ore diferite”.
Alta prioritate: este nevoie de o destindere temporara a legaturilor dintre mama si copilul sau, care se poate simti “sufocať. Astfel, copiii sunt inscrisi repede la o scoala din apropiere, iar mamelor li se sugereaza sa-i lase cu regularitate la cresa pe cei mici, ele putând sa ia astfel distanta necesara pentru a se reconstrui.
“Exista copii carora li se violeaza copilaria. Am acum o fetita de sase ani care se joaca putin si se comporta ca o mama fata de ceilalti doi frati ai ei mai mici”, spune Annabelle Durand.
Excursiile pedagogice in imprejurimi au scopul de a-l ajuta pe copil sa-si regaseasca locul. Grupurile de vorbire isi propun ca prin intermediul jocurilor de societate sau al desenelor sa-i invete pe copiii sau pe adolescentii violenti sa “astearna cuvinte peste suferintele lor”.
Unele activitati, cum sunt de exemplu grupurile mame-copii, fac posibila recrearea umei relatii stabile intre mama si copilul ei. “Noi lucram mult asupra legaturii cu corpul, asupra stimei de sine”, adauga Annabelle Durand.
Reintâlnirile par sa fie pozitive. “Mi se pare ca micutul meu este mai senin iar in ce ma priveste, mi-am recapatat increderea in mine”, se bucura Marianne, o tânara de 30 de ani, mama unui copil de 5 luni.
Este greu insa sa efectuam o munca aprofundata si un control intins pe mai multa vreme. Mama poate sa paraseasca centrul in orice moment. “Noi suntem niste seminte. Încercam sa-i dam arme copilului care trebuie sa invete sa traiasca cu tatal sau si care are nevoie de dragostea acestuia”, subliniaza Annabelle Durand. Într-un an, centrul a primit 79 de femei si 100 de copii. “Problema este ca statul nu ne aloca niciun buget specific pentru copii”, regreta Eliane Isnard.
“În Statele Unite si in Canada exista programe de evaluare a efectelor pe care violenta conjugala le are asupra copiilor. În Franta, doar incepem sa devenim constienti ca si aici violenta ii atinge pe copii”, spune Nadege Severac, sociolog cercetator la Observatorul national al copiilor in pericol (ONED).
“Ar trebui sa facem mai mult pe linie de prevenire. În Spania, guvernul a organizat campanii de informare in scoli”, sugereaza Laetitia Franquet, un socio log din Bordeau, care efectueaza un studiu asupra acordarii de asistenta in cazul violentelor conjugale de o parte si de cealalta a Pirineilor.
































Comentează acest articol