Financiarul

Procesul electoral care se incheie acum in România face ca privirile Uniunii Europene si ale lumii sa se concentreze asupra unei tari care a cunoscut o transformare profunda in ultimii ani, si care trebuie sa iasa din recesiune, scrie publicatia El Correo Gallego in editia sa digitala, in cadrul unei analize ample despre criza si asteptarile dinaintea alegerilor prezidentiale din România.

În 6 decembrie, peste 18 milioane de români (dintr-o populatie de 22) vor alege destinul tarii, in al doilea tur de scrutin al unor alegeri prezidentiale urmate indeaproape de observatorii UE si care nu au fost lipsite de nereguli si suspiciuni.
Cu toate acestea, de la intrarea in Uniune, din urma cu 2 ani, imaginea României s-a imbunatatit progresiv – acesta fiind unul dintre obiectivele prioritare ale tarii care a trimis cei mai multi imigranti in Spania in ultimii ani.

Odata cu aderarea de la 1 ianuarie 2007, România a facut un salt cantitativ si calitativ in procesul de integrare deplina in spatiul european, care se va inche ia odata cu adoptarea monedei europene – reusita putând pune capat obiectivului care s-a formulat ofic ial inca din 1993, sub mandatul lui Ion Iliescu, si ulterior in 1995 si 2004, când România a fost declarata stat asociat si ulterior candidat oficial la aderare.

Însa tara mai are inca multi pasi de facut la nivel politic si economic, atât pentru ca Europa sa considere România o democratie solida si fara fisuri, cât si pentru ca tocmai România sa se simta recunoscuta ca atare si sa fie in stare sa genereze dezvoltarea economica globala care sa sustina o piata in stare sa concureze in zona euro, releva publicatia mentionata.

În spatele acestor nazuinte ramâne perioada unui regim comunist care a inceput la sfârsitul celui de-al doilea razboi mondial, in 1945. Asa cum pozitia geostrategica a tarii a favorizat-o când a venit vorba de intrarea in UE, aceeasi pozitie i-a daunat in trecut, atunci fiind un obiectiv de cucerit pentru imperiile si fortele straine. Amintind de dacii care se gaseau in regiunea Dunarii in era crestinatatii, si ajungând pâna la cucerirea romana, influenta Imperiului Bizantin, a maghiarilor, a Imperiului Otoman, celui rus si austriac, publicatia citata consemneaza cum pamânturile României de azi s-au reunificat dupa multele ocupatii in 1918.

Participarea la al doilea razboi mondial a marcat definitiv tara, mai ales ca urmare a alinierii la fortele Axei si invaziei URSS ce a urmat. El Correo Gallego apreciaza ca mandatul generalului Ion Antonescu constituie una dintre perioadele cele mai obscure ale istoriei României, ca urmare a politicii sale profund fasciste, perioada urmata, in 1947, de venirea comunistilor la putere, care au terminat cu monarhia româna si au proclamat Republica Populara Româna, aducând tara in etapa supunerii in fata Partidului Comunist, a exilului fortat, a deportarilor.

Tocmai politica aparent mai deschisa si independenta a lui Nicolae Ceausescu, masurile lui represive si extreme impotriva populatiei, menite sa-i asigure plata datoriei externe, a adus drept rezultat revolutia din 1989, executarea dictatorului si sfârsitul dictaturii comuniste.

De atunci, de la formarea guvernului Frontului Salvarii Nationale prezidat de Ion Iliescu, pâna la cel format acum mai putin de 2 luni sub mandatul reformatorului de centru-dreapta Traian Basescu, trecând prin cel al crestin-democratului Emil Constantinescu, România a suferit un proces de tranzitie nelipsit de contradictii si suspiciuni motivate de presupusul trecut politic al deloc putinilor lideri, de inflatia care nu mai inceta, ori de indiciile constante de coruptie si lipsa de transparenta in multe dintre politicile de stat, economice si sociale, de lipsa de incredere a organizatiilor umanitare ori a neregulilor generate de trecerea brusca de la o economie centralizata la o piata neoliberala, ori de faptul ca a devenit tara care a generat cel mai mare val de imigratie in restul Europei.

Trei studenti români de la Universitatea din A Coruna (Galicia, nord) au raspuns intrebarilor redactorului publicatiei mentionate, tocmai pentru a incerca sa prezinte experienta românilor din Spania si felul cum vad ei lucrurile in cadrul european, dar si imaginea pe care o au ei despre propria tara. Primul lucru care surprinde la studentii români este educatia lor deosebita, abilitatea de a invata limbi straine, prospetimea ideilor si cunoasterea clara a lumii din jurul lor.

Andreea Palade a venit in Spania sa studieze pentru ca simte o slabiciune pentru aceasta tara, oameni si obiceiuri, insa spune si ca “stiam ca românii au o proasta reputatie aici, si am vrut sa le demonstrez spaniolilor contrariul. Asta incerc sa fac acum, sa prezint o alta versiune a României, cea a unei tari frumoase, cu oameni primitori”.

Ciprian-Ionut Olaru, care a decis sa vina in Spania in urma experientei de la Institutul Cervantes din Bucuresti, considera ca Spania “are 20 de ani de avantaj fata de România” si lauda “statul de drept si toleranta din Spania”. La rândul sau, Giorgiana A. Duicu spune ca spaniola este foarte usoara pentru români, precizând ca este una dintre cele mai vorbite din România, apropiata fiind, ca limba romanica: româna suna asemanator si la scris, fiind un amestec intre catalana si italiana, cu grafii franceze, spaniole si portugheze.

Referitor la problemele cele mai ingrijoratoare cu care trebuie sa se confrunte tinerii in general si studentii mai ales, Andreea Palade nu crede ca “românii sunt foarte diferiti de spanioli. Principala grija este gasirea unui loc de munca in care sa fie dezvoltate asteptarile generate de studii, intarirea carierei, familia, si punerea bazelor unei situatii financiare care sa ne permita sa ne bucuram de viata”.

Ciprian se plânge de “lipsa de politici soc iale viabile, care ar trebui sa genereze locuri de munca. Înca nu se observa participarea tinerilor la politica, iar cei care studiaza in strainatate nu vor sa revina. Cei care merg in SUA ori Canada nu revin”, spune el. Principalele probleme semnalate de Giorgiana Duicu sunt lipsa locurilor de munca, saracia muncitorilor si drogurile, adaugând ca, pentru tinerii studenti din România, “ingrijorator este faptul ca dupa terminarea studiilor le va fi foarte greu sa-si gaseasca de lucru”.

Cei 3 studenti români sunt constienti de trecutul obscur al tarii lor, unde nu exista libertatea de exprimare, unde minoritatile etnice erau urmarite, ori democratia aproape ca nu exista – insa stiu ca exista si multa lume care pare sa duca lipsa acestui trecut, ei considerându-i tocmai pe acesti oameni drept cei raspunzatori pentru ca nu se poate trece la o dezvoltare mai rapida si eficienta.

Masurile luate in ultimii ani pentru a schimba imaginea imigrantilor români din Spania au fost numeroase – de la campaniile de promovare, in colaborare cu Ambasada României si Consulatele din Barcelona, Sevilla, Bilbao, Castellón, Zaragoza ori Ciudad Real, Institutul Cultural Român din Madrid ori Consulate le onorifice din Murcia si Pamplona – si au facut ca spaniolii sa-si regândeasca relatiile sociale cu fratii europeni, si sa nu uite de propria emigratie in Europa, din anii ’60, ori de cele aproape 300 de intreprinderi spaniole stabilite in România.

Mihai Stroe, profesor la Universitatea din Bucuresti, cunoscut pentru reusitele si colaborarile cu Yale, Princeton ori New York, semnaleaza ca acum, criza prin care trece România este una dubla, economica si politica, amintind ca tara trebuie sa se confrunte cu “disparitia rapida a sutelor de mii de intreprinderi mici si mijlocii, cresterea numarului somerilor, slabirea monedei nationale, ori cu disperarea tinerilor care se gândesc sa plece din tara inca inainte de terminarea studiilor universitare”.

La rândul sau, profesorul Robert J. C. Young, care preda la Oxford si New York, un entuziast dupa România, spune ca este vorba de o tara pe care si-ar dori-o tot mai deschisa si accesibila, ca este vorba de un stat care se simte “european si ne-european in acelasi timp”, cu un “aer de omogeneitate propriu Europei de Est”.

Pe acest fundal, publicatia spaniola aminteste ca cei doi finalisti ai competitiei electorale la care au luat parte 12 candidati in primul tur sunt fostul ambasador al României in SUA, fost ministru de externe si presedinte al Senatului, socialistul Mircea Geoana, si reformatorul de centru-dreapta Traian Basescu, fost ministru al transporturilor si fost primar al Bucurestiului.

Caderea guvernului la 13 octombrie, in urma unei motiuni de cenzura, a oprit venirea ajutoarelor de la Fondul Monetar International, destinate României pentru a iesi din profunda recesiune economica, aminteste publicatia spaniola, apreciind ca pe acest fond se vor desfasura alegerile din 6 decembrie. Procesul electoral nu a fost lipsit de critici nationale si internationale, de reclamatii pentru nereguli si denunturi – cumpararea voturilor, cadourile electorale, greselile din numaratoarea voturilor si numeroasele incidente din sectiile de vot generând un climat de apatie si neincredere in rândul electoratului.