Financiarul

Membrii Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) îşi vor alege în şedinţa de luni (11 ianuarie 2010) preşedintele şi vicepreşedintele, ocazie cu care actualul preşedinte, Virgil Andreieş, va prezenta şi bilanţul activităţii pe 2009.

Mandatul actualei conduceri a CSM expiră pe 12 ianuarie, dar, până în prezent, nu şi-a anunţat nimeni oficial candidatura, însă membrii CSM îşi pot depune candidaturile chiar şi în timpul şedinţei. La reuniunea Plenului CSM de luni este aşteptat, ca în fiecare an, şi şeful statului, Traian Băsescu, care, potrivit Constituţiei, ar urma să prezideze lucrările şedinţei.

Potrivit Constituţiei şi Legii 317/2004 privind CSM, Consiliul este condus de un preşedinte, ajutat de un vicepreşedinte, care fac parte din secţii diferite, pentru un mandat de un an, care nu poate fi reînnoit. Preşedintele şi vicepreşedintele CSM sunt aleşi dintre cei 14 membri ai Consiliului, aleşi la rândul lor în adunările generale ale magistraţilor.
Nu pot candida la funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte membrii de drept ai CSM: preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, procurorul general al României, ministrul Justiţiei şi reprezentanţii societăţii civile.

În anul 2009, Plenul CSM a reuşit, după 2 ani şi jumătate, să-şi completeze toate posturile de membri prevăzute de lege, prin judecătorul Gheorghe Groza, preşedintele Curţii de Apel Oradea, judecătorul Gheorghe Buta – desemnat membru interimar după ce Lidia Bărbulescu a fost numită preşedinte interimar al ÎCCJ, şi prin validarea de Senat a celui de-al doilea reprezentant din partea societăţii civile, prof. univ. dr. Simina Tănăsescu. Membrii aleşi ai CSM sunt:

judecătorii Lidia Bărbulescu – preşedinte interimar ÎCCJ, Anton Pandrea – ÎCCJ, Virgil Andreieş – Curtea de Apel Cluj, Dan Lupaşcu – preşedintele Curţii de Apel Bucureşti, Florica Bejinaru – Tribunalul Mehedinţi, Ana Lăbuş – Tribunalul Iaşi, Alexandrina Rădulescu – Judecătoria Cluj-Napoca, Costel Drăguţ – preşedintele Curţii de Apel Craiova, Gheorghe Groza, preşedinte Curtea de Apel Oradea, şi procurorii Graţiana Isac – DIICOT, Dan Chiujdea – şeful Parchetului Judecătoriei Sectorului 1 Bucureşti, Liviu Dăscălescu – procuror general adjunct al Parchetului Curţii de Apel Bucureşti, Cristian Deliorga – Parchetul Tribunalului Constanţa, şi Bogdan Licu – Parchetul Tribunalului Capitalei.

De la constituirea noului CSM, în anul 2004, au deţinut pe rând funcţia de preşedinte CSM judecătorii Dan Lupaşcu, Iulian Gâlcă, Anton Pandrea, Lidia Bărbulescu, Virgil Andreieş iar vicepreşedinţi au fost procurorii Liviu Dăscălescu, Cristian Deliorga, Dan Chiujdea, Graţiana Isac şi Bogdan Licu. În acest an, candidaţii cu cele mai mari şanse de a fi aleşi în funcţia de preşedinte CSM sunt Ana Lăbuş, Gheorghe Groza şi Costel Drăguţ, iar pentru cea de vicepreşedinte poate fi oricare dintre cei cinci procurori care deja au mai deţinut această funcţie.

Cei care vor candida pentru şefia CSM trebuie să pregătească un proiect managerial pentru a-şi convinge colegii cu privire la viziunea pe care o au în legătură cu gestionarea competenţelor Consiliului şi rezolvarea aspectelor legate de resursele umane din sistemul judiciar şi proiectele aflate în derulare în acest moment, printre care implementarea noilor coduri şi aşezarea competenţelor instanţelor prin aceste acte normative.

Şedinţa CSM este publică, dar membrii Consiliului pot decide ca aceasta să aibă caracter secret parţial sau integral. La alegerile CSM din 2009, când preşedinte a fost ales Virgil Andreieş, iar vicepreşedinte Bogdan Licu, şeful statului a atras atenţia membrilor acestui organism că ar trebui să înceapă să răspundă individual, aceasta fiind “şi o modalitate de creştere a prestaţiei CSM”.

“Mi se pare extrem de important ca unul dintre lucrurile care acum nu există, anume responsabilitatea membrilor CSM, să se poată manifesta pe viitor”, a spus preşedintele. Totodată, Băsescu s-a întrebat de ce, din punct de vedere al legii, ”pentru o mustrare, un magistrat trebuie să ajungă la CSM”. ”Dacă procurorul general se duce şi face un control la o unitate de parchet, dacă el nu poate aplica nicio sancţiune prompt când a constatat neregula, care e eficienţa controlului?

Poate că sancţiunile până la un anumit nivel, de genul mustrare, reţinere din salariu cu 5%, nu chiar cu 10%, ar trebui lăsate şefilor de structuri, fie că discutăm de instanţe de judecată, de Curte de Apel. Ei acum trebuie să vină la CSM să vă roage să aplicaţi o mustrare. La fel şi la parchete. Cred că puţină descentralizare, menţinând totul sub controlul CSM, nu strică” – a opinat preşedintele.

Tot atunci, şeful statului le-a reproşat că este posibil ca mărirea salariilor magistraţilor să se fi realizat printr-o gravă ingerinţă în atribuţiile puterii executive şi a adăugat că, dacă s-a produs într-adevăr un abuz de putere, atunci va cere ca acest aspect să fie reglementat corect. “Sunt foarte multe procese, nu aş vrea să intru în detalii. Vă spun că hotărârea adoptată prin care s-au mărit salariile este, în opinia mea, o interferenţă gravă a puterii judecătoreşti în puterea executivă”, a declarat şeful statului.

În acest sens, el a arătat că un judecător nu poate stabili execuţia bugetului statului şi că acest lucru este un atribut al puterii executive şi al puterii legislative, arătând că instanţele aproape au dublat salariile magistraţilor. De asemenea, cu acest prilej, el a mai spus că ridicarea monitorizării pe justiţie şi promulgarea codurilor reprezintă două obiective majore pentru 2009 şi a apreciat că CSM a făcut eforturile necesare pentru ca observaţiile din raportul Comisiei Europene să fie rezolvate.

“Este surprinzător faptul că un corp intelectual de elită nu reuşeşte să ajungă la un standard minimal cerut de calitatea de stat membru al Uniunii Europene. Cea mai mare densitate de oameni instruiţi este în magistratură (…) şi totuşi, nu reuşim să mobilizăm sistemul în direcţia în care trebuie să o facem” – a mai apreciat atunci Băsescu.

Mandatul lui Virgil Andreieş poate fi caracterizat prin frământări în justiţie determinate de posibilitatea înrăutăţirii statutului magistraţilor prin modificări legislative şi neacordarea drepturilor salariale recunoscute prin hotărâri judecătoreşti, aspecte care i-a determinat pe magistraţii pentru prima data în istoria sistemului judiciar să-şi întreruptă activitatea timp de câteva luni.

În acest context, preşedintele CSM a iniţiat un protocol la nivelul celor trei puteri ale statului pentru a debloca situaţia, dar totodată a evidenţiat excesul folosirii magistraţilor în rezolvarea unor împrejurări de natură extrajudiciară care îi îndepărtează pe aceştia de la adevăratul rolul pe care trebuie să-l aibă în societate, acela de înfăptuire a actului de justiţie.

În acest mandat, a fost organizată cea mai importantă întâlnire internaţională a reprezentanţilor Consiliilor judiciare care au dezbătut la Bucureşti, în vara lui 2009, importanţa şi necesitatea transparenţei actului de justiţiei, context în care s-a pus şi problema recunoaşterii puterii judecătoreşti de către celelalte puteri ale statului.

De asemenea, în 2009, Virgil Andreieş a dovedit fermitate şi operativitate atunci când CSM a fost pus în situaţia rezolvării incidentelor create de cazul Gorbunov.
Tot în mandatul său, Plenul CSM a dispus încetarea mandatului tuturor inspectorilor judiciari şi a fost deschisă o nouă procedură de selecţie, respectând criteriile regionale evidenţiate în rapoartele de ţară ale CE.