Financiarul

Corespondenta publicatiei ruse Komsomolskaia Pravda, Daria Aslamova, s-a intâlnit la Bucuresti cu mai multi oameni politici si jurnalisti români, intre care Corneliu Vadim Tudor, Mircea Druc si Iulian Chifu, dar si cu “români obisnuiti”, in incercarea de a afla “in ce mod fostele republici din lagarul socialist s-au transformat in avanposturi ale NATO si in promotoare ale democratiei spre Est” si mai ales “de ce românii cons idera Rusia dusmanul nr.1, iar Republica Moldova teritoriul lor”.

România, scrie Aslamova, este o tara cu o intindere mare si cu o populatie de circa 22 de milioane. În anul 2007, ea a reusit “sa-si faca loc la prajitura europeana, iar de atunci livreaza in mod regulat muncitori pentru tarile bogate din Occident”.

În ceea ce priveste capitala României, Bucuresti, jurnalista rusa il descrie ca pe un “adevarat diamant plin de noroi”. “Impunatoare cladiri baroce si capodopere pe moarte ale arhitecturii se pot invecina cu gropi in asfalt si tarabe in spatele carora tiganci cu gura mare, imbracate strident, fac comert cu ciorapi si periute de dinti”, face jurnalista o prezentare a peisajului bucurestean.

În pofida faptului ca românii sunt, la fel ca rusii, un popor ortodox, acest lucru nu a dus la stabilirea unor bune relatii intre cele doua natiuni, continua ziarista rusa. Istoricii români au numarat 30 de ocupatii rusesti asupra tarii lor, punând la socoteala, “precum un chelner smecher”, si data când trupele rusesti au traversat rapid teritoriul României, ca sa se bata cu turcii pentru libertatea “fratilor lor ortodocsi români si bulgari”, subliniaza autoarea.

Iar astazi, România bea vodca autohtona cu denumiri masochiste – “Stalinskaia”, “Stalingrad” – si citeste in presa locala liberala povesti de groaza despre Imperiul Rus al Întunericului, tara a dictatorilor, banditilor si oligarhilor, mai scrie Aslamova.

În amplul sau reportaj, jurnalista rusa descrie “generatia (George) Soros”, care, in opinia sa, ar fi prezenta in toata Europa de Est, inclusiv in România, aratând si comportându-se exact la fel: “engleza lor – impecabila; rationamentul lor – sablonard si fara drept de apel cenzura lor – “corectitudinea politica”; in privirea lor – flacara rugurilor inchizitiei liberale”.

“Ei sunt preocupati de problemele democratiei si de responsabilitatea Americii pentru recroirea lumii. “Baietii lui Soros” sunt promotori fideli ai victoriei luminii Occidentului asupra intunericului din Est …, sufera de cea mai grea boala caracteristica politicienilor: orgoliu imbracat in forme ale Moralei. Ei au intentia ferma de a face bine nu vecinului de pe palier, ci intregii omeniri, indiferent daca omenirea vrea sau nu acest lucru”.

“Aceasta exotica si nesanatoasa flora, care s-a extins in mod monstruos in ultimii 20 de ani, si¬a intins tentaculele asupra intregii Europe de Est”, continua jurnalista rusa, subliniind ca “Soros si-a pus Europa de Est in buzunar in doar zece ani de zile”. Daria Aslamova il prezinta pe politologul român Iulian Chifu ca fiind un reprezentant al modului de gândire al “generatiei Soros”.

“Scopul nostru este de a obtine pentru Republica Moldova acelasi nivel de prosperitate si de securitate care exista in România”, a declarat Chifu, ferm convins ca “standardele de viata ale românilor sunt cu mult mai ridicate decât in Rusia”, comenteaza Aslamova.
Plecând de la o afirmatie a lui Chifu, potrivit caruia “din motive morale, presedintele Traian Basescu nu va putea semna niciodata Pactul Molotov-Ribbentrop”, Aslamova noteaza ca “respectivul pact constituie pentru politicienii români o excelenta modalitate de a se eschiva”.

“Pe de o parte, ei se jura ca respecta suveranitatea si granitele Republicii Moldova, pe de alta parte refuza cu tarie semnarea acordului privind granitele, pe motiv ca acest lucru ar fi “amoral”, subliniaza jurnalista rusa.
Aflând de la Chifu ca unele proiecte ale organizatiei non-guvernamentale pe care o conduce sunt finantate de NATO, jurnalista rusa se intreaba in ce masura informatiile pe care le prezinta românilor ONG-urile locale sunt unele sigure si conforme cu adevarul.

“Rusia a pierdut razboiul rece, sistemul socialist s-a prabusit. ONG-urile sunt un bun instrument de a influenta Rusia prin terti”, explica consultantul politic Mircea Popa, precizând ca “Ocidentul este interesat nu doar de teritorii, ci si de resursele umane”, iar “România este parte a acestui mare joc”. În context, jurnalista rusa subliniaza ca dorinta arzatoare a Ucrainei de a deveni membra a NATO a costat aceasta tara Insula Serpilor.

“România si-a oferit cu darnicie serviciile de “avocat al Ucrainei la Bruxelles”. În timp ce Administratia (presedintelui Viktor) Iuscenko tipa despre pericolul rus si incercarile Rusiei de a pune mâna pe Crimeea, România a dat in judecata Ucraina la Curtea Internationala de Justitie de la Haga, pe marginea delimitarii platoului continental al Insulei Serpilor”, scrie corespondenta ziarului rus.

Mai mult decât atât, jurnalista considera ca “Ucraina nu este un proiect finalizat pentru România” si ca pretentiile teritoriale ale statului român nu se vor rezuma la platoul continental al Marii Negre, bogat in petrol si gaz.
“Ucraina este un stat (creat) artificial, inclusiv pe baza unor teritorii românesti: Bucovina de Nord… Nu-mi place ca, in urma Pactului Molotov-Ribbentrop, surorile si fratii mei români au ajuns inchisi in inchisoarea ucraineana”, a declarat europarlamentarul Corne liu Vadim Tudor, intr-un interviu oferit Dariei Aslamova.

“Proiectul portocaliu” din Ucraina a fost frânat, deoarece in timpul intrevederii din iulie dintre (presedintele rus Dmitri) Medvedev si (cel american, Barack) Obama au fost stabilite noi reguli ale jocului: Occidentul nu se baga in Ucraina, iar in schimb primeste Republica Moldova.
Însa, daca in pofida acestei intelegeri Occidentul va continua sa-si amplifice prezenta in Ucraina, Rusia va contribui la dezintegrarea acesteia din urma”, atentioneaza Mircea Popa.

Destramarea Ucrainei este asteptata cu nerabdare si la Varsovia, si la Bucuresti: atât Polonia, cât si România viseaza la rolul de lider regional si la crearea propriilor mici imperii, scrie jurnalista rusa, atentionând ca destramarea Ucrainei ar putea fi una sângeroasa.
“Ceea ce s-a intâmplat intre sârbi si croati va parea o “simfonie a pacii” comparativ cu ceea ce s-ar putea intâmpla intre rusi si ucraineni”, afirma si fostul premier al Republicii Moldova, Mircea Druc, referindu-se la Peninsula Crimeea.

“În România exista forte politice care ar putea sprijini aspiratiile legitime ale rusilor de a-si recapata Crimeea, in schimbul recunoasterii de catre Rusia a separarii ilegale, in 1940, a Basarabiei de România. Pentru Rusia, România este un dusman subiectiv si un partener obiectiv”, a declarat Druc, invocând in acest sens si cooperarea energetica ruso-româna.

Cu toate acestea, nu se stie daca moldovenii insisi doresc sa devina parte a României Mari, continua Aslamova. “Da, cetatenii Republicii Moldova vorbesc româna, insa ei au un alt trecut, o alta mentalitate, alte amintiri. Nu trebuie sa repetam ca niste papagali ca Moldova este parte a României, ci sa incercam sa ne cunoastem si sa ne intelegem mai bine”, considera jurnalista româna Elena Vijulie.

În opinia politologului român Dan Dungaciu, “daca unirea va avea loc, atunci (ea va fi) nu cu inima, ci cu mintea”. “Tinerii din Moldova nu vor sa astepte, pe ei nu-i preocupa istoria sau revansa istorica. Problema lor nu tine de trecut, ci de viitor.
Ei vor sa traiasca in UE si sa aiba salarii bune”, explica Dungaciu, care considera ca tocmai acesti tineri vor dicta pozitia politicienilor moldoveni in ceea ce priveste unirea cu România. De asemenea, in opinia politologului mentionat, “peste 5 ani, Moldova va fi mai tentata de România, decât Transnistria de Moldova”.

Referitor la Transnistria, politicieni si jurnalisti români vorbesc adesea despre “greseala istorica” comisa la adresa regiunii: acest teritoriu nu a tinut niciodata de Basarabia si nu poate fi parte a Moldovei.
Cu toate acestea, subliniaza jurnalista rusa, atunci când românii sunt intrebati direct daca “in cazul unirii Moldovei cu România, Transnistria ar putea deveni independenta”, raspunsul este unul categoric: “Nu! Moldova se va uni cu România doar impreuna cu Transnistria, adica in granitele recunoscute de ONU!”.

Adica, comenteaza Aslamova, românii vor sa inghita totul: si Moldova, si Transnistria. De altfel, dupa cum i-au explicat jurnalistei alti “interlocutori români avizati”, Transnistria nici nu preocupa România, ci este vazuta doar ca moneda de schimb in relatia cu Ucraina: regiunea transnistreana in locul Bucovinei de Nord.
Mass-media române catalogheaza Transnistria – aceasta tihnita, inceata provincie sovietica, in opinia Dariei Aslamova – drept “cuib al Al-Qaida”, “azil al contrabandistilor” si “refugiu al traficantilor de droguri”.

În timpul evenimentelor de la Beslan (oras in Caucazul rusesc, unde pe 1 septembrie 2004 scoala orasului a fost capturata de rebeli ceceni, confruntarea dintre ace stia si fortele ruse soldându-se cu moartea a peste 300 de oameni, din care aproape 200 de copii – n.red.), ziarele românesti scriau ca teroristii ceceni au tras in copii cu “mitralierele lui (Igor) Smirnov”, liderul separatist transnistrean.

“Problema Transnistriei trebuie solutionata, desigur, cu participarea Rusiei, insa intâi de toate trebuie scoasa de acolo Armata a 14-a”, declara C.V.Tudor. “Daca vreodata Republica Moldova va adera la NATO si UE, românii nu ar dori sa aiba chiar in costa lor o baza militara rusa”, explica si Elena Vijulie.
Potrivit corespondentei ziarului rus, din toate aceste discutii inflacarate si dispute politice este evident un singur lucru: noua impartire a mostenirii postsovietice a inceput deja, iar pe scena au aparut jucatori noi, de perspectiva.

Fostele republici sovietice sunt ca niste rochii prost croite, care nu pot fi purtate mult timp si care in orice moment pot sa crape pe la cusaturi, conchide Daria Aslamova, citând in final afirmatia jurnalistului român Corneliu Vlad: “România nu poate sa rezolve problema Republicii Moldova fara Rusia: cheia de la Moldova se afla la Moscova”.