Financiarul

Şi dacă produsele lactate n-ar fi ‘prietenii noştri pe viaţă’, aşa cum spune un celebru slogan publicitar din anii 1990? Consumul de lapte este în scădere de 20 de ani, micşorându-se cu 24% între 1999 şi 2007, potrivit Agenţiei franceze de securitate sanitară a alimentelor, citată de cotidianul Le Monde.

În perioada menţionată, luând în considerare iaurturile şi produsele proaspete, care au înregistrat o uşoară creştere, s-a constatat o scădere cu 12% pe ansamblul produselor lactate. Franţa rămâne al doilea consumator de brânză din lume, dar al unsprezecelea în ceea ce priveşte laptele. Eforturile companiilor producătoare de lactate de diversificare a gamelor s-au intensificat.

Lactel a lansat Matin uşor, cu 90% mai puţină lactoză. Conceput pentru peroanele care nu tolerează lactoza, ‘acest tip de lapte a fost adoptat de un public mai larg’, arată un oficial al companiei. ‘Peste opt persoane din zece spun că digeră mai bine Matin uşor decât laptele obişnuiť, adaugă el. Vânzările s-au dublat în şase ani şi au crescut cu 10%, în 2009. Candia a lansat şi ea Soa, conform aceluiaşi concept.

Creşte şi numărul ofertelor de produse de substituţie. Chiar dacă volumele sunt încă scăzute, creşterea se măsoară în două cifre. Marca Bjorg propune peste 20 de tipuri de lapte de soia sau băuturi vegetale. ‘Produsele noastre erau destinate persoanelor care nu tolerau o anumită componentă. Am reuşit să atragem şi consumatori care vor să scadă cantitatea de proteine animale din alimentaţie’, spune directorul de comunicare de la Bjorg.

Oare aceste alimente au toate virtuţile care le-au fost atribuite? Programul naţional de nutriţie sănătoasă recomandă consumul a trei produse lactate (iaurt, brânză şi lapte) pe zi. ‘În afara alergiei la proteinele din laptele de vacă şi de intoleranţa la lactoză, nu există nicio probă ştiinţifică despre faptul că produsele lactate ar fi legate de anumite patologii. Dimpotrivă, medic ii pediatri pun în evidenţă avantajele consumului de lapte’, spune un specialist.

‘Consumul de produse lactate ar micşora riscul cancerului de colon, diabetului de tip 2, al hipertensiunii şi al sindromului metabolic’, adaugă acesta. Din cauza scăderii consumului de produse lactate, unii doctori se tem că vor apărea ‘carenţe de calciu, element indispensabil în creşterea copiilor şi adolescenţilor şi util împotriva osteoporozei.’

Polemica în jurul caracterului sănătos al consumului de produse lactate este delicată, ţinând seama că miza economică este imensă. Sectorul industriei de lactate (cifră de afaceri de 24,5 miliarde de euro, în 2008) este primul investitor în publicitate din domeniul alimentar, cu 521 de milioane de euro cheltuiţi în 2009. Franţa este şi ţara lui Danone, numărul unu mondial în sectorul produselor lactate şi primul investitor în publicitate din domeniul său.

‘Laptele nu trebuie să fie proscris, dar nu se poate afirma ştiinţific că trebuie să consumăm 3-4 produse lactate pe zi. Ele pun astăzi multe probleme de sănătate publică. Tot mai mulţi oameni manifestă alergie la proteinele din laptele de vacă. În plus, peste o jumătate din populaţie nu digeră bine laptele. Recomand mai degrabă laptele de capră sau de oaie’, afirmă un profesor de chirurgie digestivă.

Un alt specialist spune că ‘laptele conţine lactoză, element care nu se absoarbe ca atare. Trebuie mai întâi să fie digerat în intestinul subţire de o enzimă, lactaza. Aceasta se găseşte în cantitate maximă la nou-născutul venit pe lume la termen, apoi suferă la mulţi adulţi (de la 20 la 50% din populaţia Franţei) un declin fiziologic, până la 10% din valoarea sa iniţială. De aici, impresia de balonare.

În acest caz, brânza, care nu conţine multă lactoză, este o alternativă bună, conform mai multor medici. Un doctor neurolog observă că 80% dintre pacienţii săi care suferă de migrene sau cefalee au constatat că durerile au scăzut sau au dispărut după ce au încetat să mai consume lapte de vacă şi derivatele sale, cu excepţia untului şi a brânzei. Se pare că reacţiile la lapte sunt şi mai clare după o întrerupere mai lungă a consumului.

Cazul laptelui este complex. Ca la orice aliment, problema principală este dacă avantajele, în ansamblul lor, sunt mai mari decât efectele nocive. În Finlanda, primul consumator mondial de lapte, s-a desfăşurat un studiu internaţional începând din 2002, cu scopul de a afla dacă consumul de la o vârstă foarte fragedă de lapte de vacă, cu aportul său de proteine animale, ar putea influenţa creşterea incidenţei diabetului de tip 1 (sau insulino-dependent), Finlanda deţinând tristul record mondial în această boală.

Studiul, finanţat în parte de Uniunea Europeană (UE), urmăreşte 2.160 copii cu risc din 15 ţări. ‘Acest studiu a fost iniţiat după ce s-a constatat că, dintre copii, cei alăptaţi la sân prezentau un risc mai mic de diabet de tip 1′, explică o cercetătoare din echipa care a realizat studiul.
‘Un studiu-pilot efectuat pe 230 cop ii a arătat că riscul de a face diabet de tip 1 se micşorează cu 40-60% la copiii cu predispoziţii genetice la această boală atunci când sunt hrăniţi cu lapte recompus’, arată profesorul care conduce studiul. Rezultatele sunt aşteptate la sfârşitul anului 2017.