Financiarul

Cercetătorii Michel Haissaguere (Universitatea Bordeaux) şi Austin Smith (Universitatea Cambridge) vor primi premiul Louis-Jeantet pe 2010, pentru lucrări cruciale în domeniul fibrilaţiilor cardiace, care deschid calea unor noi tratamente.

Contracţiile haotice ale muşchiului inimii pot genera grave complicaţii: accident vascular cerebral sau stop cardiac, scrie ziarul elveţian Le Temps. Profesorul Michel Haissaguerre, cardiolog şi director al secţiei pentru aritmiile cardiace a Clinicii universitare din Bordeaux, cercetează de mai bine de 15 ani acest domeniu. El va primi joi premiul Louis-Jeantet pentru medicină pe 2010 care recompensează activitatea sa în acest domeniu.

Descoperirea pe care a făcut-o referitoare la originea fibrilaţiei cardiace auriculare a permis în primul rând punerea la un punct a unui tratament extrem de eficient pentru această afecţiune. În cazul unei funcţionări normale a inimii, contracţiile sale răspund la impulsuri electrice armonioase care iau naştere în interiorul ei.
La pacienţii care suferă de fibrilaţie auriculară, anumite celule din auriculul stâng sunt legate, din punct de vedere electric, de altele, situate pe peretele venelor pulmonare, la o distanţă de trei centimetri.

‘Prezenţa acestora din urmă este total anormală, explică Michel Haissaguerre. Ele sunt foarte uşor excitabile şi pot genera peste 400 de impulsuri electrice pe minut, un fel de scântei declanşatoare pentru celulele auriculare’, care se ambalează atunci. Această descoperire, făcută în 1994, a permis revoluţionarea tratamentului pentru tulburările cardiace.

Noile terapii curative, aplicate din 2002, vizează excluderea acelor celule pulmonare prin crioterapie sau prin radiofrecvenţe. Rezultate indică o eficienţă de 65-90%. Este foarte important, dat fiind că se ştie că fibrilaţiile auriculare constituie prima cauză a accidentului vascular cerebral, afirmă profesorul Dipen Shah, de la Fundaţia pentru cercetarea în domeniul cardiologie, de la Geneva.

Fibrilaţia care se produce în ventricule poate avea consecinţe la fel de dramatice: ea afectează anual 350.000 de persoane în Europa. Fibrilaţia ventriculară este adesea asimilată stopului cardiac. Cercetătorul şi echipa sa au studiat această tulburare cardiacă la pacienţii care au un defibrilator subcutanat. Acest aparat portabil trimite şocuri electrice care opresc fibrilaţia ventriculară; el înregistrează şi toate semnalele care trec prin inimă.

Cardiologul a observat atunci că ‘tornada electrică’ lua naştere din surse localizate în ţesutul Purkinje, care nu reprezintă decât 2% din masa cardiacă. ‘Acest ţesut este asimilabil unei reţele de neuroni cardiaci. Dat fiind că este foarte localizat, posibilitatea de a găsi soluţii terapeutice este enormă’, potrivit cercetătorului.
Conform cercetătorului, mai sunt încă multe de făcut, dar datorită fondurilor acordate prin Pemiul Louis-Jeantet, va pune la punct un laborator experimental consacrat numai studierii fibrilaţiei ventriculare şi identificării unei terapii medicamentoase adecvate.