Financiarul

Uniunea europeană să nu ne pună piedici! Viticultorii din Europa s-au reunit la Florenţa şi au semnat un manifest în care au cerut autorităţilor naţionale şi Bruxelles¬ului să nu pună piedici activităţii lor, aprobând regulamente potrivite doar pentru industriaşii vinului, nu şi pentru ei.

Din nefericire pentru cei care vor lucruri naturale, doar 4% din vinul european provine de la asociaţii în general familiale. De la Rin şi până în Catalonia, din munţii Elveţiei şi până în Bretania franceză, ei au venit cu zecile. Timp de două zile, paşnicul oraş Montecatini s-a transformat într-un turn Babel al naţionalităţilor şi experienţelor seculare în elaborarea vinului, notează ziarul El Periodico.

‘Viticultorul spune ceea ce face şi face ceea ce spune’, se arată în manifiestul lor, dând de înţeles că ei nu au nimic de-a face cu numeroasele manipulări industriale şi cu cele 700 de substanţe actualmente cunoscute din componenţa vinului. Piere Flick, un neamţ simpatic explică asistenţei că faptul de a nu adăuga sulfaţi în vinul său, îl obligă să-i verifice tot timpul savoarea şi, mai ales, culoarea.

‘Dacă aş folosi astfel de substanţe, aş sta liniştit şi aş pleca în februarie la schi’. Un elveţian înţelept spune că la o înălţime de peste 500 de metri, dacă nu se mai cultivă viţă de vie, ‘nu va mai exista nimic, pământul ar rămâne sterp şi într-o zi ar porni la vale’. ‘Dacă se vrea transparenţă, consumatorii ar trebui să fie informaţii despre aceste lucruri’, spun ei.

Manifestul arată că viticultorul este cel care îngrijeşte personal via, elaborează vinul şi îl vinde. Toate celelalte vinuri pot fi considerate industriale, muribunde şi afectate într-un anumit fel de noile ‘descoperiri’ ale tehnologiei moderne. ‘Vinul de viţă de vie este viu’, de aceea ei reclamă ca producătorii industriali să fie cei care să dea explicaţii pe etichetă privind provenienţa şi componenţa vinului lor.

‘Vinul nostru este diferit de la an la an, pentru că se schimbă factorii ce intervin în cultivarea viţei de vie’, spun ei, criticând făţiş acele vinuri ‘mereu identice de-a lungul anilor’. ‘Dacă este natural şi transparent, este imposibil să rămână la feľ. Iar frigul care a afectat recent regiunea Toscana îi duce cu gândul că la anul nu vor exista doar vinuri transparente, dar viticultorilor nu pare să le pese.

Ei nu vor decât ca vinul lor să se distingă de cel industrial şi să fie reală zicala lui Plinius cel Bătrân: ‘In vino veritas’. În manifest, semnatarii se angajează să ‘nu folosească molecule şi nici organisme artificiale şi de sinteză’ şi să considere consumatorul un ‘coproducător’ al vinului lor. Mulţi dintre ei invită anual clienţii să culeagă cu propria mână strugurii din care va ieşi vinul pe care îl vor bea.

‘Culesul manual al strugurilor alături de consumator are o valoare socială’, spun ei. ‘Vinul bun trezeşte conştiinţa şi nu invers’, este o vorbă înţeleaptă a lor. Şi pentru a o demonstra, au adus cu ei sticle de vin pe care le-au împărţit în pieţele din Florenţa. ‘Chiar dacă reprezentăm doar 4% din producţia europeană de vin, înfruntăm provocarea şi ne apărăm drepturile. Măcar de i-ar fi auzit cine trebuie.