Financiarul

Mai multe state europene s-au grăbit să anunţe măsuri dure pentru reducerea deficitelor bugetare, în încercarea de a mai calma pieţele tot mai tensionate din cauza crizei fiscale din Grecia, scrie Wall Street Journal.

Spania a anunţat că va face reduceri la buget de 50 miliarde euro până în 2013, pentru a diminua deficitul estimat la aproape 10% din PIB, de mai bine de trei ori mai mare decât nivelul maxim acceptat în zona euro.
Şi Portugalia a anunţat în urmă cu câteva zile planuri pentru reducerea deficitului de 9% din PIB, iar luna trecută Irlanda a adoptat un buget care prevedea o tăiere cu 6% a cheltuielilor – cel mai dur plan fiscal din ultimul deceniu, ce include reduceri semnificative ale salariilor angajaţilor din sectorul public.

Şi alte ţări UE din afara zonei euro intenţionează să adopte măsuri de austeritate. Polonia va face public vineri noul său buget iar Republica Cehă şi-a prezentat propriile planuri de reducere a deficitului de la 9% anul acesta până la 3% până în 2014.
România a adoptat şi ea la începutul lui ianuarie un buget de austeritate menit a reduce cu până la 2% deficitul bugetar pe anul în curs, în timp ce Bulgaria şi-a diminuat cheltuielile cu 15% de când guvernul de centru-dreapta a câştigat alegerile din iulie.

Avalanşa de planuri de reducere a cheltuielilor vine în contextul în care Grec ia se zbate să îşi diminueze deficitul de peste 12% – cifră care ar putea fi chiar mai mare, potrivit unor economişti care se îndoiesc de datele furnizate de Atena. În pofida succesului înregistrat săptămâna aceasta, când a obţinut 8 miliarde euro din vânzarea de obligaţiuni, costurile pentru asigurarea împotriva unei eventuale intrări a Greciei în imposibilitate de plată au crescut până la un nivel record.

Gertrude Tumpel-Gugerell, membră în Consiliul executiv al Băncii Centrale Europene, susţine această mutare, spunând că guvernele trebuie să înceapă să ia măsuri credibile şi sustenabile pentru perioada în care se va renunţa la măsurile de stimulare a economiei. ‘Altfel, datoria publică în zona euro ar putea să ajungă rapid la 100% din PIB. Acest lucru ar putea afecta încrederea publică în sustenabilitatea finanţelor şi să exercite presiuni asupra ratelor dobânzilor în zonă pe termen mediu şi lung’, a spus dna Tumpel-Gugerell.

Totuşi, există unele temeri că aceste măsuri de austeritate luate de statele membre pentru a reduce costurile sunt premature. Şi Fondul Monetar Internaţional a sfătuit guvernele să-şi menţină măsurile de stimulare economică până ce vor fi sigure că revenirea economică este solidă.
‘Există un pericol evident ca ţările să fie forţate de pieţe şi de agenţiile de rating să-şi înăsprească politicile fiscale prea repede’, spune Jonathan Loynes, economist de la Capital Economics din Londra.

‘Ele vor trebui să găsească cu multă atenţie un echilibru între a face fericite pieţele, a menţine la nivel scăzut costul împrumuturilor şi a evita agravarea recesiunii’, adaugă el.
Nu toate guvernele din Europa se grăbesc să renunţe la stimulentele fiscale. Ministrul britanic de finanţe, Alistair Darling, insistă că încercările de a diminua prea devreme deficitul bugetar al ţării (prognozat a atinge 12,6% din PIB în 2010) ar îngreuna revenirea economică a Marii Britanii.
Însă economiştii avertizează din nou că s-ar putea crea o ruptură între ţările care îşi permit să menţină măsurile de stimulare economică şi cele care sunt nevoite să acţioneze imediat pentru a contracara percepţia pieţelor privind riscul la acordarea de credite.