Financiarul

Ungaria este împotriva exploatării miniere de la Roşia Montană, iar dacă Guvernul României îşi va da acordul, autorităţile de la Budapesta sunt decise să ceară explicaţii, a avertizat joi (18 februarie 2010) ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oszkar Fuzes.

“Nu, nu şi nu pentru Roşia Montană. Nu avem încredere în această tehnologie, chiar dacă ni se spune că funcţionează în Canada sau Suedia. Avem deja experienţa de la Baia Mare”, a afirmat Oszkar Fuzes, răspunzând întrebărilor unor ziarişti. El a afirmat că în cazul în care Guvernul român îşi va asuma “acest risc pentru mediu” pentru că investiţia ar aduce profit, “Ungaria va avea cel puţin 275 de întrebări pe care să le pună şi va cere răspunsuri”.

“Desigur decizia îi va aparţine Guvernului român”, a încheiat ambasadorul Ungariei Oszkar Fuzes. Realizarea unei strategii naţionale pentru valorificarea resurselor minerale non-energetice şi reevaluarea proiectului Roşia Montană se numără printre obiectivele autorităţilor în domeniul resurselor minerale, cuprinse în programul de guvernare pentru perioada 2009-2012.

Proiectul minier aurifer de la Roşia Montană va fi monitorizat de către o comisie specială constituită în cadrul Ministerului Mediului şi Pădurilor, a decis ministrul Mediului Laszlo Borbely. Borbely afirma, recent, că investiţia de la Roşia Montană nu va primi undă verde, în cazul încălcării legislaţiei europene.

Compania Roşia Montană Gold Corporation, care a iniţiat proiectul, a anunţat că, în cazul primirii avizului de mediu pentru demararea proiectului minier aurifer, va utiliza o suprafaţă de exploatare de 12,5 kilometri pătraţi. În urma procesării zăcămintelor este estimată o producţie de 300 tone de aur şi circa 1.400 tone de argint, în 16 ani.
Estimările companiei vorbesc despre faptul că proiectul minier va produce 1.200 de locuri de muncă în faza de construcţie a minei şi alte 600 permanente după ce proiectul va deveni operaţional.