Financiarul

Victoria pe care candidatul prorus, Viktor Ianukovici, a înregistrat-o în alegerile prezidenţiale din Ucraina va duce în mod inevitabil la o revizuire semnificativă a tacticii NATO în Europa de Est, notează Anatol Ţăranu, istoric şi om politic de la Chişinău, într-un comentariu publicat pe site-ul AVA.md, ce apare în limba rusă şi care a fost preluat de portalul moscovit inosmi.ru.

În opinia lui Ţăranu, este puţin probabil ca noul lider ucrainean să schimbe în mod radical orientarea Kievulul privind integrarea europeană, însă dezideratul privind aderarea Ucrainei la NATO, care era un fel de ‘carte de vizită’ a fostului preşedinte Viktor Iuşcenko, va fi în mod clar estompat. În această situaţie, Ţăranu se aşteaptă la o reorientare a atenţiei NATO dinspre Kiev spre alte capitale ale regiunii, între care şi Chişinău.

Policianul consideră că prezenţa NATO în Republica Moldova se va concentra pe reglementarea conflictului transnistrean şi pe lichidarea totală a prezenţei militare ruse din regiune. O asemenea evoluţie a evenimentelor ar fi determinată, în opinia lui Ţăranu, inclusiv de dezbaterea provocată de posibilitatea amplasării de elemente ale scutului american antirachetă în România.

Decizia privind amplasarea de elemente ale scutului american antirachetă în România a fost una destul de rapidă, spre deosebire de cea care viza Polonia şi Cehia ca zone probabile de amplasare, iar reacţia Rusiei în acest caz a fost una flegmatică, consideră Ţăranu, potrivit căruia cele sus¬menţionate ar pune la îndoială seriozitatea intenţiilor SUA legat de România. Oare nu cumva este vorba despre un joc diplomatic orientat în cu totul altă direcţie?, se întreabă politicianul de la Chişinău.

Nu este exclus ca iniţiativa privind amplasarea de elemente antirachetă în România să fie, în cele din urmă, anulată, la fel ca în cazul cu Polonia şi Cehia, însă de data aceasta doar cu obţinerea de compensaţii din partea Rusiei. În acest context, cea mai probabilă reuşită ar consta, în opinia lui Ţăranu, în înregistrarea unui rezultat în problema reglementării transnistrene şi a evacuării întregului contingent militar rus din Transnistria.

În context, Ţăranu subliniază că ultimele declaraţii ale liderului separatist Smirnov, care invită Rusia să amplaseze elemente antirachetă în regiune, nu fac decât să stimuleze decizia europenilor estici de a căuta apărare în cadrul NATO şi, în acelaşi timp, îi fac un mare deserviciu Rusiei, al cărei preşedinte încearcă să construiască în Europa un nou sistem neconfruntaţional de securitate colectivă.

De altfel, majoritatea analiştilor politici ruşi au subliniat caracterul exclusiv mercantil al propunerii lui Smirnov, care contravine intereselor Rusiei. În acelaşi timp, analişti de la Chişinău consideră că acest gest al liderului separatist transnistrean va împinge Republica Moldova spre o cooperare mai strânsă cu NATO şi poate chiar spre aderarea la această organizaţie.

Tiraspolul urmăreşte cu mare satisfacţie orice demers din politica Chişinăului referitor la unirea dintre Republica Moldova şi România sau la apropierea dintre republică şi NATO, deoarece în acest caz liderii separatişti speră la independenţa Transnistriei, atenţionează politicianul citat. În final, Anatol Ţăranu subliniază că Moscova nu poate ieşi din cercul vicios al imaginii perimate pe care o are referitor la mijloacele de promovare a intereselor sale în spaţiul postsovietic şi în general în fosta zonă de influenţă sovietică.

Astfel se explică relaţiile împovărătoare pe care Moscova le are în continuare cu regimuri separatiste, care pun mereu Rusia într-o dependenţă înjositoare faţă de capriciile mercantile ale liderilor criminali ai acestor formaţiuni teritoriale, iar recenta iniţiativă a lui Smirnov constituie o dovadă grăitoare în acest sens, conchide autorul.