Financiarul

Compania franceză GdF Suez a făcut primul pas oficial în vederea ralierii la proiectul de gazoduct Nord Stream, semnând un memorandum de intenţii cu Gazprom. Însă, pentru încheierea unui acord final, participanţii proiectului vor trebui să convină asupra drepturilor şi obligaţiilor noului pretendent.

Potrivit ziarului rus Kommersant, francezii solicită mai multe împuterniciri decât deţine compania olandeză Gasunie, în condiţiile unui pachet de acţiuni egal cu aceasta, de 9%. La 1 martie, în prezenţa liderilor Rusiei şi Franţei, Dmitri Medvedev şi Nicolas Sarkozy, preşedinţii Gazprom şi GdF Suez, Alexei Miller şi Gerard Mestrallet, au semnat Memorandumul privind majorarea livrărilor de gaz rusesc şi ralierea GdF Suez la proiectul Nord Stream.

În conformitate cu documentul, părţile vor încerca să asigure, începând din 2015, o livrare suplimentară de 1,5 miliarde metri cubi pe an prin conducta Nord Stream. În prezent, francezii au un contract pentru livrarea a 2,5 miliarde de metri cubi de gaz prin acest gazoduct. Însă, cel mai important lucru este că Miller şi Mestrallet şi-au confirmat intenţia de a finaliza acordul în vederea achiziţionării de către GdF Suez, ‘înainte de începerea construcţiei’, a 9% din acţiunile operatorului proiectului, Nord Stream AG.

Gazoductul Nord Stream va avea o lungime de 1223 de kilometri şi va pleca din Rusia spre Germania, pe fundul Mării Baltice. Construcţia primului tronson ar urma să înceapă în aprilie. În prezent, Gazprom deţine 51% din acţiunile Nord Stream AG, BASF/Wintershall şi E.On Ruhrgas – câte 20%, iar Gasunie – 9%.
Prima dată despre interesul manifestat de GdF Suez faţă de proiect a devenit cunoscut în noiembrie 2008, când compania confirmase oficial demararea negocierilor în primăvara lui 2009.

Problemele dintre Gazprom şi GdF Suez în cadrul acestui proiect (Gazprom condiţiona accesul GdF Suez la Nord Stream prin achiziţionarea de la francezi a cotei de 5,26% pe care aceştia o deţineau în cadrul furnizorului german de gaz VNG) au fost recent anulate, au declarat pentru Kommersant surse din cadrul guvernului rus.
Potrivit lui Mestrallet, ‘afilierea la acţionarii Nord Stream AG şi majorarea achiziţiilor de gaz rusesc permit GdF Suez să contribuie la asigurarea securităţii energetice a Europei, inclusiv în regiunile nord-vestice, unde grupul deţine un mare portofoliu de contracte cu consumatorii finali de electricitate şi gaz’.

După cum au convenit cele două părţi la Paris, GdF Suez ar urma să primească câte 4,5% din acţiunile Nord Stream AG de la fiecare dintre acţionarii germani ai proiectului. Însă, după cum afir mă surse ale Kommersant din cadrul negocierilor, compania germană E.On Ruhrgas nu poate, deocamdată, să convină asupra unui preţ pentru pachetul său de acţiuni.

De asemenea, francezii cer mai multe preferinţe decât au olandezii de la Gasunie. ‘GdF Suez doreşte să participe la administrarea corporativă a proiectului la un nivel mai detaliat decât Gasunie şi să convină asupra unor afaceri pe sume mai mari decât este prevăzut prin pachetul de 9% din acţiuni’, a explicat o sursă de informaţie a ziarului rus din cadrul Nord Stream AG.

Pentru a stimula negocierile trenante, premierul rus Vladimir Putin discutase la sfârşitul săptămânii trecute cu şeful consiliului de observatori al Nord Stream, fostul cancelar german Gerhard Schroeder. Cu toate acestea, preşedintele East European Gas Analysis, Mihail Korcemkin, consideră că părţile vor ajunge greu la un acord, deoarece pe lângă riscurile pe care le mai comportă încă proiectul a mai apărut un factor ce reduce costul pachetului de acţiuni: scăderea cererii la gaz şi a preţurilor pentru el.

Dimpotrivă, analistul Maxim Şein consideră că, la ora actuală, cota de participaţie la Nord Stream s-a scumpit, deoarece deja peste un an şi jumătate proiectul ar putea deveni profitabil. Potrivit estimărilor lui Şein, astăzi 9% din acţiunile Nord Stream costă 750-850 milioane de euro, din care circa 660 milioane de euro reprezintă cheltuielile directe în proiect.