Financiarul

Efectele crizei economico¬financiare mondiale au început să fie resimţite acut în Ungaria încă din toamna anului 2008. Ministrul de atunci al dezvoltării naţionale şi economiei, Gordon Bajnai, afirma în octombrie 2008 că cele mai afectate de criza financiară internaţională vor fi firmele mici şi mijlocii (în Ungaria, în această categorie sunt incluse firmele cu cel mult 249 angajaţi şi un venit brut anual de cel mult 50 milioane euro).

Ritmul creşterii economice se va încetini, veniturile firmelor vor scădea, condiţiile acordării creditelor se vor înăspri, exportul se va reduce, iar în paralel cu aceste aspecte va creşte şomajul. Problemele cauzate de criză pot fi atenuate, dar nu pot fi eliminate complet, a subliniat ministrul economiei de atunci, în prezent prim-ministru al ţării.

La rândul său, secretarul general al Asociaţiei Firmelor de Informatică (IVSZ), Tamás Klotz, nota că mare parte a companiilor ungare, mai ales cele mici şi mijlocii au capital foarte redus, nu şi-au acumulat rezerve financiare şi au nevoie de finanţare permanentă. Însă această finanţare va deveni mai dificilă ca oricând, luând în considerare măsurile de austeritate ce vor urma ca rezultat al crizei.

În paralel, dobânzile în creştere şi restrângerea creditelor vor înăspri şi mai mult condiţiile financiare în care trebuie să îşi desfăşoare activitatea firmele ungare. În decembrie 2008, deja 70% din IMM-urile ungare simţeau efectele recesiunii sau contau pe efectele ei în viitorul apropiat. Un studiu efectuat printre aceste firme arăta că majoritatea lor a înregistrat o scădere a numărului comenzilor primite.

Din răspunsurile date a reieşit că cei mai mulţi se temeau de pierderea clienţilor, precum şi de variaţiile exagerate ale cursului valutar. Ca modalităţi de combatere a efectelor crizei, cele mai multe IMM-uri au menţionat îmbunătăţirea pregătirii profesionale, reciclarea, inovaţia. Totodată mărirea volumului de vânzări, îmbunătăţirea calităţii produselor şi a serviciilor şi reducerea costurilor au figurat şi ele printre strategiile de combatere a crizei.

Un an mai târziu, criza din Ungaria se contura şi mai clar: scăderea veniturilor firmelor mici şi mijlocii se manifestă printr-o reacţie în lanţ. Studiul de piaţă realizat în octombrie 2009 de firma BellResearch arăta că IMM-urile se confruntau cu scăderea numărului clienţilor, iar cei rămaşi efectuau plăţile cu o întârziere tot mai mare faţă de termenele de plată. Astfel, datoriile lunare către firme au crescut în medie de la 2,9 milioane forinţi (10.740 euro la cursul actual) la 4,1 milioane (15.185 euro). Multe firme au fost nevoite să recurgă la credite pentru a compensa sumele a căror încasare întârzia.

Anul 2009 a reprezentat un record negativ pentru antreprenorii ungari: în timp ce în 2007 şi 2008 numărul acţiunilor de lichidare a fost în jur de 10.000, anul trecut acest număr a fost de 14.606. Conform celor mai recente date, firmele care au supravieţuit dificultăţilor sunt tot mai optimiste. Sondajului firmei de analiză a pieţei GfK arăta că la sfârşitul anului trecut 74% dintre firmele micro, mici şi mijlocii din Ungaria contau pe profitabilitate în 2010.

Acesta este cel mai mare procent înregistrat din septembrie 2008. Guvernul sprijină în măsura posibilităţilor relansarea economică pentru IMM-uri, prin reducerea birocraţiei (simplificarea procesului acordării unor aprobări) şi programe de garanţii de stat pentru credite acordate acestor firme. Creditele acordate de guvern s-au ridicat la 213 miliarde forinţi (1% din GDP) în 2009, a precizat luna trecută ministrul economiei István Varga.
El a accentuat că actuala criză nu s-a încheiat şi că nu se poate conta pe o creştere a pieţei interne, de aceea trebuie căutate soluţii alternative. Acestea pot fi creşterea exportului şi cooperarea cu firmele din ţările vecine, a mai spus Varga.