Financiarul

Recent, restaurantul Quick din Roubaix (regiunea Nord-Pas de Calais), a trecut la produse exclusiv din carne halal, ceea ce a generat o polemică legată de ‘discriminarea’ de care s-ar face vinovată reţeaua de fast-food.

Acest lucru ilustrează importanţa economică tot mai mare a comunităţii musulmane din Franţa. Cererea musulmanilor din Franţa devine din ce în ce mai evidentă în domeniul alimentar, scrie Le Monde. Potrivit societăţii Solis, specializată în marketing etnic, piaţa de halal înregistrează o creştere de 15% pe an.

Cifra sa de afaceri ar trebui să fie de 5,5 miliarde de euro în 2010 (4,5 miliarde de euro în 2009). Tot potrivit Solis, 80% din cheltuieli vizează cumpărarea de produse alimentare, iar restul, în reţelele de fast-food, kebab.
Cu toate acestea, potrivit statisticilor publicate cu ocazia World Halal Forum din Malayezia, în 2009, piaţa halal din Franţa ar fi mult mai vastă şi ar reprezenta 17 miliarde de dolari (12,2 miliarde de euro).

Piaţa de halal din Europa este estimată la 67 de miliarde de dolari, potrivit aceleiaşi surse. Se poate deci constata că această piaţă o depăşeşte cu mult pe cea a produselor ecologice – o cifră de afaceri de 2,5 miliarde de euro.
În realitate, produsele halal au devenit vizibile în Franţa cu ocazia ramadanului 2009, când s-au făcut pentru prima dată campanii publicitare televizate, potrivit unui specialist în produse etnice.

Această vizibilitate a crescut datorită faptului că preferinţele s-au mutat de la produsele specifice sau exotice (cuscus, ciorbă) la ‘produsele elaborate’. Alături de mărci pioniere, Isla Delice, Isla Mondial şi Medina Halal, au apărut şi actori mai importanţi. Nestlé este acum lider mondial al produselor destinate consumului musulmanilor practicanţi. Grupul elveţian a creat departamente etnice pe fiecare filială şi propune în prezent musulmanilor practicanţi nu mai puţin de 30 de produse diferite.

În Franţa, LDC (specializată în carne de pasăre, cu o cifră de afaceri de 2 miliarde de euro) sau chiar Fleury-Michon (mezeluri) exploatează nişa halal. A doua caracteristică a produselor halal este că ele nu mai sunt cantonate doar în reţelele de măcelării – 3.000 în 2006 – şi de băcănii musulmane. Complexele comerciale de dimensiuni mari şi medii au şi ele raioane specifice.

Bruno El-Kasri, responsabil al departamentului etnic de la Nestlé, estimează că marea distribuţie reprezintă acum mai mult de jumătate din cifra de afaceri globală faţă de 20% doar cu cinci ani în urmă. Cel mai bun exemplu al acestei deschideri este Casino care nu numai că a creat raioane halal, ci a şi distribuit aceste produse sub marca sa, Wassila.

Au apărut şi alte forme de distribuţie. HaľShop, care ‘îmbină modernismul alimentar francez cu respectarea tradiţiilor musulmane’ îşi va deschide primul magazin la Nanterre, la data de 3 martie.
Aceste transformări alimentare însoţesc mutaţii sociologice. Consumul de halal este caracteristic acum celor care au sub 40 de ani, ‘tineri care au cultura centrului comercial, care vor recunoaşterea mărcilor’.

IFOP, care a realizat un sondaj, în decembrie 2009, pe un eşantion de 536 persoane, subliniază că ‘tinerii şi noile generaţii au mari aşteptări în ceea ce priveşte mărcile’. Pentru ei, halal ar fi astfel o condiţie ‘necesară, dar nu suficientă’. Institutul adaugă că este vorba de o ‘practică de consum identitară ale căror frecvenţă şi perimetru de consum sunt corelate cu practica religioasă’.
Această legătură foarte puternică cu religia explică, de asemenea, de ce mărcile şi marile firme au luat târziu în considerare realitatea musulmană. Se tem să nu îşi piardă ceilalţi clienţi.