Financiarul

România va continua reformele dificile pentru a-şi îndeplini obligaţiile faţă de creditorii internaţionali, dar nu doreşte să crească taxele pentru afaceri, a afirmat premierul român Emil Boc.

Şeful guvernului român a declarat pentru cotidianul britanic Financial Times (FT) că reducerile locurilor de muncă din sectorul public, blocarea salariilor şi reformele sistemului de pensii sunt esenţiale pentru a ajuta la scăderea deficitului bugetar şi a moderniza fostul stat comunist, România, care depune eforturi majore pentru a restabili creşterea economică.

„Ştiu că nu toate aceste măsuri sunt foarte populare. Nu suntem aici pentru a adopta măsuri populare, suntem aici pentru a lua măsurile necesare care sunt bune pentru România”, a afirmat premierul Boc. La 20 de ani de la căderea comunismului, cele 22 de milioane de locuitori ai României au fost expuse anul trecut la turbulenţele complete ale unei recesiuni capitaliste.

Perioada de creştere economică impresionantă şi investiţiile străine au cunoscut o oprire bruscă atunci când intrările de capital au secat şi unul dintre statele Uniunii Europene cele mai sărace s-a cufundat într-o recesiune profundă, comentează sursa citată.
România a fost obligată să apeleze la Fondul Monetar Internaţional (FMI) pentru un pachet de asistenţă de 20 de miliarde de euro, fapt care a pus puternic în lumină anii de risipă în cheltuielile publice şi corupţia la scară largă.

Investitorii au fost din nou îngrijoraţi în luna octombrie 2009, când guvernul Boc a căzut. Dar realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte, în decembrie, precum şi formarea unui nou guvern şi aprobarea bugetului pe 2010 au convins FMI şi UE să deblocheze luna trecută tranşa de 3,3 miliarde de euro în împrumuturi.

Menţionând reforme bugetare de succes, săptămâna aceasta Agenţia de evaluare financiară Standard & Poor’s Ratings a revizuit în creştere, de la „negativ” la „stabiľ’, ratingul suveran al României.
Cu toate acestea, unele probleme rămân. Emil Boc se bazează pe independenţi pentru o majoritate parlamentară subţire, fapt care ar putea împiedica abilitatea sa de a pune în aplicare politici de austeritate suplimentare, dacă parlamentarii de stânga şi sindicalişti se opun acestora.

„Noi nu avem o majoritate covârşitoare în parlament acum… Dar avem o majoritate”, a insistat Boc. „Ce se poate întâmpla mai rău pentru noi decât s-a întâmplat în 2009?”, a precizat premierul român.
Guvernul s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la 7,2 la sută la 5,9 la sută, în acest an, prin reducerea până la 100.000 de locuri de muncă din sectorul public, îngheţarea salariilor şi reducerea a mii de „pensii privilegiate”.

O lege a responsabilităţii fiscale urmează să treacă prin parlament. „Respectarea acordului cu FMI este una din priorităţile absolute ale României”, a afirmat Boc. „Dacă România va opri aceste reforme, acest lucru va fi un dezastru…
Avem nevoie de-o stare normală, cu cheltuieli normale, şi [vom face] reduceri în cazul în care este necesar”, spune şeful executivului român.

Cu toate acestea, premierul român s-a pronunţat împotriva creşterii taxelor pentru a impulsiona veniturile guvernamentale, descriind cele 16 procente ale cotei unice de impozitare drept un stimulent pentru investiţii străine, care ar ajuta la crearea de locuri de muncă.
Impozitele din România sunt printre cele mai scăzute din UE şi unii economişti se întreabă dacă eforturile de combatere a evaziunii fiscale vor fi suficiente, în condiţiile în care creşterea şomajului face presiuni suplimentare asupra bugetului.

Într-un interviu separat, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a declarat că nu a fost preocupat să lase leul să se aprecieze prea mult, ceea ce ar descuraja o redresare pe bază de exporturi. „Nu avem nevoie de o redresare spectaculoasă”, a avertizat Isărescu, referindu¬se la previziunile potrivit cărora economia va creşte cu 1,3 la sută în acest an.