Rusia ar putea încerca să convingă Kievul să prelungească staţionarea Flotei Rusiei în Marea Neagră la baza din Sevastopol (Crimeea, sudul Ucrainei) după expirarea contractului în 2017, reducând preţul la gazele livrate Ucrainei şi acordând alte avantaje economice, inclusiv împrumuturi financiare, apreciază vineri cotidianul Vedomosti.
În acest context, publicaţia citată consemnează rămânerea în urmă a lucrărilor pentru amenajarea bazei navale la Novorossiisk, unde autorităţile ruse anunţaseră că ar putea evacua flota din Crimeea. În prezent, Flota Rusiei din Sevastopol este compusă din 50 de nave de război şi vase de alimentare.
Comandamentul marinei ruse susţinea la început că noua bază navală din Novorossiisk ar putea adăposti 80 de nave de război, inclusiv submarine, însă lucrările de construcţie a acesteia tergiversează.
Un funcţionar din cadrul Ministerului pentru Economie şi Dezvoltare de la Moscova consideră că dacă programul de lucrări nu va fi rectificat, baza navală din Novorossiisk nu va fi gata către 2020, conform proiectului iniţial.
‘Nu ştiu să vă spun gradul de rămânere în urmă a lucrurilor, dar este foarte probabil să nu avem la timp o bază navală unde să evacuăm Flota din Crimeea’ – a declarat acesta pentru Vedomosti. Potrivit Constituţiei ucrainene, după 2017 teritoriul Ucrainei trebuie să fie liber de baze militare străine.
‘Este problema Rusiei că are întârzieri în privinţa construcţiei bazei navale din Novorossiisk. Dar şi Constituţia ucraineană nu este o dogmă. Toată problema constă în preţ. Dacă Rusia va propune condiţii avantajoase, Ucraina este gata să le ia în considerare şi s-ar putea să le şi accepte – a opinat Elena Bondarenko, deputată din partea Partidului Regiunilor al noului preşedinte al Ucrainei, Viktor Ianukovici.
În cadrul primei sale vizite la Moscova în calitate de şef al statului, săptămâna trecută, Viktor Ianukovici a adoptat un ton prudent în privinţa problemei Flotei Rusiei din Crimeea. El a spus că o posibilă decizie privind prelungirea staţionării acesteia şi după 2017 trebuie să ţină cont de interesele ambelor ţări.
‘Problema este delicată, dar va fi rezolvată’, a mai spus Ianukovici, amintind că aceasta a făcut obiectul unor discuţii separate la nivelul de preşedinţi ai celor două state. ‘Cred că şi în continuare, problema va fi discutată în acelaşi format’, a adăugat el.
Tema flotei va fi unul din principalele subiecte la următoarele negocieri ruso-ucrainene – consideră Vladimir Kornilov, directorul filialei ucrainene a Institutului CSI din Moscova, care apreciază că, în cele din urmă, părţile vor ajunge la o înţelegere.
Actualul mandat prezidenţial al lui Ianukovici expiră în 2015, de aceea s-ar putea ca el să accepte staţionarea bazei navale ruse în Crimeea în schimbul sprijinului oferit de Kremlin în perspectiva unui al doilea mandat prezidenţial, consideră expertul ucrainean Vadim Karasev.
Încetinirea lucrărilor la baza navală din Novorossiisk ar fi însă la îndemâna ucrainenilor, opinează la rândul său analistul rus Konstantin Simonov. Situaţia economică din Ucraina este asemănătoare cu cea din Grecia, numai că Uniunea Europeană nu va salva Ucraina, toate speranţele ucrainenilor fiind legate de Rusia, explică el, avansând ipoteza că autorităţile de la Kiev ar putea lega tema flotei de problema gazelor şi a ajutoarelor financiare.
Flota Rusiei din Marea Neagră, cu baza la Sevastopol, a fost înfiinţată în 1783, printr-un decret al împărătesei Ecaterina a II-a, după alipirea Crimeii la Imperiul ţarist. În octombrie 1991, Consiliul Suprem al Ucrainei a adoptat o decizie privind subordonarea Flotei din Crimeea autorităţilor ucrainene.
La 7 aprilie 1992, primul preşedinte al Federaţiei Ruse după căderea comunismului, Boris Elţin, a emis un decret privind subordonarea Flotei Rusiei din Crimeea autorităţilor de la Moscova. Între Moscova şi Kiev a început atunci un război al decretelor care a durat până la înţelegerea din 23 iunie 1992 de la Dagomâs.
În 1997, odată cu Tratatul politic de bază ruso-ucrainean, a fost semnat şi contractul privind staţionarea Flotei Rusiei în Crimeea până în 2017, dar problema nu a fost nici până în prezent reglementată. După ce, în 2008, Ucraina şi-a anunţat intenţia de a adera la NATO, Moscova a ameninţat cu anularea tuturor deciziilor prin care în 1956 secretarul general al CC al PCUS din epocă Nikita Hruşciov, de naţionalitate ucrainean, a făcut cadou Crimeea RSS Ucrainene.
































Comentează acest articol