Automobilul Sandero nu a constituit succesul de vânzare pe care Renault l-a prevăzut atunci când şi-a lansat maşina cu numai un an în urmă, în Africa de Sud.
În februarie 2009, compania şi-a fixat 1.000 de unităţi pe lună drept ţinta de vânzări, în condiţiile în care, în ianuarie, 549 de Sandero au găsit noi proprietari, ceea ce nu este deloc rău, având în vedere constrângerile de credit cu care se confruntă încă economia Africii de Sud, informează revista auto sud-africană Wheels 24.
Ca pachet, Sandero este perfect adaptat la condiţiile locale. Ergonomia habitaclului este totuşi frustrantă, dar confortul la şofat şi motorul rezistent la şocuri tind să te atragă ca şofer în cele din urmă – mai ales având în vedere preţul. Automobilul Vivo Volkswagen este un concurent puternic – cu toate că prezintă caracteristici mai puţin apreciabile.
Dar apropiata lansare a Figo de la Ford va creşte, fără îndoială, concurenţa în acest segment. Un îndulcitor notabil al afacerii este garanţia standard pentru 5 ani/60.000 km.
Renault Sandero este de origine română, francez în execuţie, dar şi sud-african, deoarece este construit în afara capitalei administrative Pretoria, la uzina din Rosslyn, a partenerului Nissan. Înainte de lansarea Vivo Volkswagen, săptămâna trecută, era singura maşină ”low cost” relativ modernă, construită la nivel local.
Este o maşină importantă pentru Renault SA. Fiind activă pe segmentul cu hatchback permite achiziţionarea unei cote de piaţă mai mare şi atragerea unor cumpărători tineri, aflaţi la achiziţia primei maşini, pentru un brand specific, cu speranţa de a atrage în continuare aceşti cumpărători pentru diferite alte modele, având în vedere că ei evoluează spre achizitorii cu venituri mai mari.
Dincolo de acest pragmatism pur de piaţă, Sandero are, de asemenea, un rol vital de jucat într-un proiect mai amplu. Construit pe linia NP200 la Rosslyn, Sandero semnifică realinierea Renault de la importator la producător local. Renault susţine că Sandero îmbină flerul francez cu o notă specifică sud-africană.
Publicaţia subliniază că Dacia de astăzi este o companie est-europeană modernă, care construieşte vehicule deplin respectabile, cu o mare contribuţie a Renault, de când producătorul francez a cumpărat uzina chiar înainte de trecerea la noul mileniu.
Revista trece în revistă avantajele şi unele carenţe ale maşinii. În ceea ce priveşte designul, acesta nu este deosebit de ingenios şi plăcut.
Totuşi, unele dintre importurile din China stau şi mai rău. Legat de interior, ergonomia nu este dintre cele mai bune. Scaunele nu sunt destul de confortabile pentru şofat pe distanţe mari, dar adaptarea la călătorii obositoare este o garanţie a calităţii. Publicaţia mai relevă suspensia foarte bună şi faptul că vechiul motor de la Megane este rezistent la şocuri, deşi performanţa şi economia lipsesc. Totodată, frânele sunt la standarde moderne.
În concluzie, Sandero este o maşină aptă pentru condiţiile rutiere dispersate din Africa de Sud. Cumpărătorii ceva mai vârstnici (mai ales pensionari) vor putea aprecia lipsa de digitalizare drept o binefacere. Există un spaţiu interior generos, atât pentru pasagerii din faţă cât şi din spate. Nivelurile de echipare sunt suficiente. Ambii ocupanţi din faţă au un airbag fiecare, în timp ce există aer condiţionat şi un radio/CD frontal cu capacitate de MP3 pentru a uşura dificultatea traficului.
Un domeniu în care Sandero se prezintă foarte puternic este portbagajul. Un avantaj este plasarea roţii de rezervă sub maşină, nu în interior, eliberând astfel din spaţiu.
Este bine să conduci o astfel de maşină?, se întreabă autorul articolului, care subliniază că i-a plăcut să conducă un Sandero. Este uşor de manevrat pentru şoferii începători iar suspensiile sunt impresionante.
Renault reuşeşte întotdeauna un şofat bun chiar chiar pe suprafeţe denivelate. La fel şi în cazul Sandero, uşurând chiar şi cele mai grave denivelări, deşi cu un rafinament sonor mai mult pe linie cu aşteptările din ţările în curs de dezvoltare decât cu normele europene.
Servodirecţia Sandero este bună, de asemenea, asistată hidraulic în loc de energie electrică. Acest lucru îţi dă impresia de rulare fără probleme, ceva ce lipseşte maşinilor mai scumpe de astăzi, cu sistemele lor electrice de servodirecţie.
































Comentează acest articol