Financiarul

România va impune, în continuare, reforme dure pentru a-şi îndeplini obligaţiile asumate faţă de creditorii internaţionali, însă nu intenţionează să majoreze impozitele aplicate mediului de afaceri, a declarat prim-ministrul român într-un interviu acordat cotidianului Financial Times.

Reducerea locurilor de muncă în sectorul public, îngheţarea salariilor şi reformarea sistemului de pensii sunt esenţiale pentru a reduce deficitul bugetar şi a moderniza statul, în încercarea sa de a relansa creşterea economică, a spus prim-ministrul român.
‘Ştiu că nu toate aceste măsuri sunt foarte populare. Însă noi nu suntem aici pentru a lua măsuri populare, ci pentru a lua măsurile necesare, care sunt în beneficiul României’, a mai spus el.

La douăzeci de ani de la căderea comunismului, cei 22 de milioane de cetăţeni ai României au fost expuşi anul trecut furiei depline a declinului capitalist. Perioada de creştere economică impresionantă şi de investiţii străine s-a încheiat brusc când fluxurile de capital au secătuit şi România – unul dintre cele mai sărace state ale Uniuni Europene – a fost aruncat în recesiune profundă, comentează FT.

România a fost nevoită să apeleze la Fondul Monetar Internaţional pentru un împrumut de 20 miliarde euro, care a adus în lumina reflectorului anii de risipă din banii publici şi corupţia răspândită.
Investitorii s-au speriat din nou în luna octombrie a anului trecut, când precedentul cabinet condus de Boc s-a prăbuşit. Însă realegerea lui Traian Băsescu în funcţia de preşedinte, în decembrie, formarea unui nou guvern şi adoptarea bugetului pe 2010 au convins luna trecută FMI şi UE să deblocheze 3,3 miliarde euro din împrumut.

Săptămâna trecută, invocând reforme bugetare aplicate cu succes, Standard & Poor’s a revizuit în creştere, de la ‘negativă’ la ‘stabilă’, perspectiva ratingului României. Cu toate acestea, unii rămân preocupaţi. Boc se bazează pe independenţi pentru a avea o majoritate parlamentară fragilă, ceea ce ar putea să-i afecteze capacitatea sa de a implementa noi politici de austeritate, dacă parlamentarii de stânga şi sindicatele se opun.

‘În prezent, nu avem o majoritate puternică în parlament,… însă avem o majoritate’, spune premierul. ‘Ce ni se poate întâmpla mai rău decât în 2009?’, se întreabă el. Guvernul s-a angajat să reducă deficitul bugetar de la 7,2% la 5,9% anul acesta, desfiinţând până la 100.000 de posturi în sectorul public, îngheţând salariile şi anulând mii de ‘pensii privilegiate’. Va trece prin parlament şi o lege a responsabilităţii fiscale.

‘Respectarea acordului cu FMI… reprezintă una dintre cele mai importante priorităţi ale României’, a mai dat asigurări Emil Boc. ‘Ar fi un dezastru dacă România ar opri aceste reforme… Avem nevoie de un stat normal, cu cheltuieli normale, şi vom face reduceri acolo unde va fi necesar’, a mai subliniat el.
Totuşi, premierul nu este de acord cu majorarea impozitelor pentru a spori veniturile guvernamentale, calificând cota unică de impozitare de 16 procente drept un stimulent pentru investitorii străini, care va contribui la crearea de noi locuri de muncă.

Impozitele din România sunt printre cele mai mici din UE, iar unii economişti se întreabă dacă eforturile de combatere a evaziunii fiscale vor fi suficiente, în condiţiile în care şomajul în creştere pune noi persiuni asupra bugetului.
Într-un interviu separat, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a declarat că este preocupat ca leul să nu se aprecieze prea mult, deoarece acest lucru ar putea afecta relansarea economică bazată pe exporturi. ‘Nu avem nevoie de o revenire spectaculoasă’, a spus el, referindu-se la estimări potrivit cărora economia va creşte anul acesta cu 1,3 procente.